Analiză de Irina Vlah, Președinte al Asociației Platforma Moldova, candidat desemnat la funcția de Președinte.

Aproape în fiecare an, fermierii moldoveni se confruntă cu probleme și în fiecare an contează pe ajutorul Guvernului pentru a le rezolva. Fermierii solicită atenția asupra problemelor din domeniu și să fie ajutați să facă față condițiilor de criză care bântuie constant – fie că este vorba de dumping regional sau de secetă. În același timp, există o soluție care va permite agriculturii moldovenești nu doar să supraviețuiască, ci să se dezvolte și destul de rapid și eficient.

Agricultura cu valoare adăugată

Ponderea agriculturii în produsul intern brut al Republicii Moldova este de 10-12%. În același timp, țara este considerată una agricolă și, din păcate, o zonă de agricultură riscantă. Fermierii spun că seceta din țară a devenit mai degrabă normă decât excepție. Și cred că situația se va înrăutăți în fiecare an.

Cunoaștem cu toții cerințele fermierilor care susțin că, fără sprijinul guvernamental, sute de gospodării agricole vor da faliment anul acesta. O recoltă insuficientă din cauza secetei nu le va permite să plătească nici furnizorii de îngrășăminte, nici împrumuturile bancare. Probleme similare apar constant, an de an. Și aceste probleme sunt rezolvate doar parțial, doar să acopere niște găuri.

În același timp, dezvoltarea agriculturii în Moldova necesită o abordare inovatoare și cele mai profunde schimbări. Cu o abordare corectă, în doar câțiva ani acest domeniu va putea uita de multe probleme care par imposibile pentru fermierii de astăzi.

Iată doar câțiva pași necesari care vor îmbunătăți cât mai curând situația în agricultură. Este banal să convingi fermierii să-și asigure recoltele. Cum să creezi condiții când culturile neasigurate nu pot fi vândute. Da, la început nu va fi simplu, iar schimbarea mentalității nu este ușoară. Dar acest lucru este extrem de necesar! Mai mult, statul returnează până la 70% din costul primei de asigurare. De altfel, prin plata a 30% din asigurare, fermierul beneficiaza de protectia totala a investitiilor sale în câmpuriși livezi. Dacă toți fermierii ar fi asigurați, atunci seceta actuală nu ar fi problema lor, ci munca companiilor de asigurări, care au totul calculat și au rezervele necesare pentru acoperirea pierderilor asigurate.

Dar aceasta nu este suficient. Potrivit statisticilor, cel puțin 70% din produsele agricole moldovenești (în special cereale) sunt exportate. Dar ce exportăm? Materii prime! Mai mult, uneori la prețuri foarte, foarte mici, acoperind abia costul de producție. Și toată valoarea adăugată merge către companii din alte țări.

Parc agroindustrial: cum funcționează

Soluția problemei ar trebui să fie crearea unui Parc agroindustrial în Moldova, care să se concentreze pe întreprinderile de depozitare și prelucrare a produselor agricole. Este exemplul Zonelor Economice Libere, Parcurilor Industriale sau IT-Park.

Echipa mea a început să implementeze un astfel de proiect în Comrat în 2020. Vorbim despre crearea unui „Șantier de ambalare”, care să ofere servicii gospodăriilor mici și mijlocii. Serviciile includ calibrarea, ambalarea și depozitarea produselor. Această abordare vă permite  crearea unui produs omogen de la mai multe gospodării în volumul necesar. Atunci va fi mai ușor pentru producătorii noștri să satisfacă cererile partenerilor de produse și să încheie mai multe contracte. Când eram bașcanul Găgăuziei, am alocat 400 de mii de lei din Fondul de Dezvoltare Regională pentru pregătirea proiectului, iar din bugetul regional am alocat 1,2 milioane pentru începerea construcției. Partener în proiect a fost și Primăria de Comrat.

Acesta este un bun exemplu când autoritățile regionale și locale, împreună cu întreprinderile, pot crea condiții pe termen lung pentru dezvoltarea depozitării și procesării produselor agricole.

Permiteți-mi să fac o precizare: Uniunea Europeană nu încurajează nicio preferință fiscală în niciun sector al economiei, iar autoritățile actuale se referă la asta, nedorind să extindă activitățile acelorași Zone Economice Libere. Dar nu este nevoie să urmăm orbește recomandările UE în detrimentul dezvoltării propriei noastre economii. Și există două argumente în acest sens: într-un număr de țări UE (în special, Europa Centrală) încă există și funcționează zone economice libere cu un regim fiscal preferențial. Și în al doilea rând, astăzi nu suntem membri ai UE. Nu ar trebui să ne ucidem propria afacere și să alergăm înaintea locomotivei, îndeplinind cerințele în avans. Aceasta se referă la activitățile ZEL-lui nostru, care a creat de fapt industria auto în Moldova, a cărei pondere în exportul de produse industriale din Moldova ajunge astăzi la 15%; acest lucru ar trebui să se aplice atât pentru Parcul IT, cât și pentru Parcul Agro-Industrial, care ar trebui să fie create ca soluție la probleme și implementarea unei noi strategii de dezvoltare a agriculturii în țara noastră.

În baza unor condiții chiar și temporare, de până la 5 ani, preferențiale pentru investiții, Parcul agroindustrial va uni în jurul său nu numai producători agricoli, ci și întreprinderi ce procesează produsele agricole, furnizori de energie alternativă, producători de containere, companii de transport și alte industrii conexe. Iar dacă produsele care au fost prelucrate sau depozitate în frigidere într-un astfel de parc sunt exportate în totalitate, investitorul nu va trebui să plătească TVA. În același timp, valoarea adăugată (producția de produse finite, nu exportul de materii prime) – baza unei economii dezvoltate – va rămâne în Moldova. Ca să nu mai vorbim de noi locuri de muncă, venituri suplimentare la bugetul de stat și un impuls uriaș pentru dezvoltarea infrastructurii. Moldova trebuie să înceteze să mai fie exportator de materii prime, trebuie să exporte produse finite!

E ca și la vinurile moldovenești. Când vinul era exportat din țară în rezervoare, nimeni în lume nu știa cât de bun este vinul în Moldova. Și l-au vândut aproape de nimic. Însă doar un ciclu complet de la producție la raft ne permite să transmitem calitate cumpărătorului și să obținem păstrarea valorii adăugate în țară. Da, volumul exporturilor de vin a scăzut, dar în ceea ce privește veniturile financiare succesul este evident.

Soluție pentru fermieri

Parcul agroindustrial va fi un proiect unic pentru Moldova. Astăzi fermierii nu pot fi întotdeauna de acord între ei, deoarece ei concurează și acest lucru este normal. Dar sub patronajul statului, cu sprijinul partenerilor internaționali de dezvoltare, într-un an sau doivom putea începe producția de produse Taste of Moldova, după exemplul Vinului Moldovei. Vinificația s-a unit sub un singur brand al țării. Folosind același principiu, este necesară unirea producătorilor agricoli și procesatorilor agricoli, îmbunătățirea calității produselor prezentate la raft sub marca comună Taste of Moldova. Un investitor va dori să investească în instalații de producție pentru prelucrarea produselor agricole doar atunci când are încredere în volumul de provizii. Fermierul va fi maifericit să lucreze atunci când are încredere în cumpărător. Și da, toate procesele trebuie să fie asigurate. Mai mult, repet, statul returnează până la 70% din costul primei de asigurare.

Revenind la secetă, constat – și mulți fermieri cunosc răspunsul la această întrebare – că este necesar să se adopte experiența țărilor din sudul Europei și din America de Sud, a celor care se confruntă de mult timp cu problemele rezistenței culturilor la temperaturi ridicate și lipsă de ploaie.

Astăzi, fermierii, în primul rând medii și mari, încearcă în mod independent să rezolve problema testării a sute de tipuri de semințe hibride rezistente la secetă. Cineva cumpără semințe din Chile, cineva din Spania… Inutil să spun că fermierul este adesea limitat în resurse pentru a testa și adapta semințe experimentale în condițiile Moldovei.

În această situație, Ministerul Agriculturii trebuie să atragă experți, oameni de știință sau firme specializate care să efectueze teste și selecție în cadrul Parcului agroindustrial în zonele desemnate. Rezultatele acestor studii ar trebui să fie disponibile tuturor fermierilor din Moldova. Pentru a nu intra în buget, care are deja multe găuri, pentru bani, în prima etapă, partenerii de dezvoltare pot fi implicați în finanțarea cercetării și ameliorării. Însă toți fermierii care doresc să aibă acces la material seminal nou durabil vor trebui să participe, cel puțin prin mijloace simbolice, la crearea Fondului. Acest lucru va fi de zeci de ori mai ieftin decât încercarea de a testa și selecta în mod independent materialul de semințe în fiecare gospodărie în parte. Și un astfel de Fond unic va găsi cele mai bune soluții pentru agricultura moldovenească într-un climat global în schimbare. Chiar și cei mai mari fermieri nu pot face față singuri acestei sarcini. Și dacă o reușesc, vor pierde mult timp și vor cheltui mult mai mulți bani decât putem face noi împreună.

Problemele agriculturii moldovenești au o soluție: trebuie și se poate dezvolta în concordanță cu cerințele pieței moderne, folosind tehnologii moderne, într-un climat în schimbare. Statul trebuie doar să susțină și să creeze condiții favorabile. Parcul agroindustrial nu va fi doar o gură de aer pentru fermieri, va deveni o sursă de introducere a bunelor practici și un loc în care se vor crea noi locuri de muncă, se va menține valoarea adăugată pentru economia moldovenească și se va forma personal noupentru industria bazată pe tehnologii globale avansate.

Rezultate reale

În calitate de guvernator al UTA Găgăuzia, am acordat foarte multă atenție dezvoltării agriculturii în autonomie. Din inițiativa mea au fost emise subvenții în valoare de peste 20 de milioane de lei din fondul de subvenții pentru agricultură al autonomiei. Au fost construite 9 frigidere noi, volumul depozitării unice a fructelor și strugurilor a crescut de la 2,4 mii tone în 2015 la 6,7 mii tone în 2022; au fost achiziționate utilaje agricole moderne de înaltă precizie, inclusiv pentru utilizarea tehnologiilor avansate de no-till , mini-till , strip-till în scopul economisirii umidității și energiei; Au fost construite 4 solare noi, suprafața totală a terenului închis a crescut de 4 ori și se ridică la 80 mii m2; Au fost plantate 1147 hectare de livezi și 762 de hectare de vie; suplimentar, s-a instalat irigare prin picurare în grădini – 26 hectare, în podgorii – 87 hectare, în solare – 60 mii m2; Au fost construite 4 ferme zootehnice noi și dotate cu utilaje moderne, s-au importat animale de reproducție de mare productivitate de bovine și ovine; au fost construite rezervoare pentru acumularea artificială de apă  – 6 unități; trei întreprinderi agricole din autonomie au primit statutul de „crescător de semințe” (în total sunt 5 ferme de creștere a semințelor și 4 ferme de reproducere în autonomie).

Și toate acestea, doar în cadrul Autonomiei Găgăuze și în doar 8 ani. Și cât de mult se poate face pentru întreaga țară dacă aplicăm abordarea corectă pentru stimularea dezvoltării agriculturii în Moldova și dacă creăm un Parc agroindustrial eficient.

www.irinavlah.md