Refuzul preşedintelui de a nu semna decretele privind numirea Silviei Radu în funcţia de ministru al Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, dar şi a lui Nicolae Ciubuc în funcţia de ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului pe unii i-a surprins, chiar dacă şeful statului a venit cu argumentarea de rigoare, care pare destul de convingătoare. Însă, o analiză în detaliu a situaţiei create arată că şeful statului a avut mult mai multe motive să nu semneze aceste documente (şi ele au ţinut în special de candidatura Silviei Radu) decât cele anunţate oficial. 

În primul rând, Igor Dodon cu siguranţă a luat în calcul noul context politic, mai concret lupta pe care o are cu guvernarea de ceva timp şi care se manifestă în special prin obstrucţionarea de către putere a şefului statului. Site-ul nostru a abordat în două analize – aici și aici– acest aspect important şi cu siguranţă şeful statului l-a luat în calcul. Or nu putea Preşedintele să favorizeze un calcul strict electoral al PD, în timp ce reprezentanţii acestui partid „îl lucrează pe la spate”.

În al doilea rând, dacă ar fi semnat decretele (în special cel cu privire la numirea în funcţie a Silviei Radu), Igor Dodon ar fi devalorizat mesajele socialiştilor din campania pentru Primăria capitalei, care au acuzat-o deschis şi în repetate rânduri pe Silvia Radu de incompetenţă.

În al treilea rând, şeful statului înţelege că numirea Silviei Radu în funcţia de ministru se face cu un singur scop – ca ea să se menţină în prim planul atenţiei opiniei publice şi astfel să capitalizeze cele 17% acumulate în alegerile Primarului capitalei, pe care să le „transmită” Partidului Democrat în alegerile parlamentare. De ce i-ar ajuta Igor Dodon pe democraţi să facă acest joc electoral, care evident, îi va defavoriza pe socialişti în alegeri?

În al patrulea rând, există opinia că Silvia Radu e pregătită de democraţi pentru funcţia de Prim-ministru într-un eventual Guvern de coaliţie, ea urmând să fie propusă ca şi „premier tehnocrat”, „bun manager” etc. Numirea în funcţia de ministru poate fi percepută şi ca o etapă în acest proces. De ce Igor Dodon i-ar ajuta pe democraţi să o crească pe Silvia Radu pentru funcţia de Premier? Nu are sens şi nici logică.

În al cincilea rând, nu este exclus că Silvia Radu va candida din nou la Primăria capitalei în 2019, iar principalul său oponent ar putea fi chiar exponentul socialiştilor. Venirea ei în funcţia de ministru ar ajuta-o să câştige poziţii importante pentru viitoarea bătălie pentru Primărie. Cu siguranţă, Preşedintele a luat în calciul şi acest aspect.

Chiar dacă nu s-ar gândi la interesele PSRM, având în vedere aceste aspecte, şeful statului a avut destule motive să se opună venirii Silviei Radu în fruntea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Or, Preşedintele nu trebuie să admită ca funcţiile de ministru să fie folosite în scop electoral, deoarece aceasta pune sub semnul întrebării eficienţa unui întreg sistem, poate a celui mai important sistem pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Cât despre Nicolae Ciubuc, rămânem la argumentele expuse de Preşedinte. Cel puţin, deocamdată.

www.coment.md