Cu fiecare zi devine tot mai clar că războiul PDM versus Preşedinte/PSRM este unul foarte dur, iar intensitatea sa e în creştere permanentă. În ultima perioadă, site-ul nostru nu o dată a scris despre acest război (vezi aici, aici și aici), dar apar tot noi şi noi aspecte, care ne determină să revenim la temă.
O interesantă trecere în revistă a elementelor acestui război politic a fost făcută de deputatul socialist, Bogdan Ţârdea într-o postare pe blogul său.
„1. Când Preşedintele I. Dodon a obţinut statutul de observator în UEES, Sperakerul A. Candu imediat l-a ameninţat cu urmărire penală.
2. Când el a refuzat să semneze legea despre transmiterea Stadionului republican ambasadei SUA, A. Năstase, liderul PDA, imediat a cerut de la Procuratura Generală deschiderea unui dosar penal.
3. Când pe data de 7 septembrie Preşedintele s-a întâlnit cu liderul Transnistriei, V. Krasnoselski – a nimerit în accident rutier.
4. Când Preşedintele a anunţat că în octombrie se va vedea cu R. Erdogan pentru inaugurarea Preşedinţiei renovate – imediat au fost arestaţi profesorii turci, iar de aceasta a fost acuzat Preşedintele.
5. Când Preşedintele a organizat cel mai puternic forum economic posibil, PDM în aceeaşi zi l-a suspendat temporar din funcţie. Se vede că i-a supărat amploarea acordurilor semnate cu business-ul din Rusia – 250 mil. USD!
6. Când a refuzat semnarea decretelor privind numirea în funcţie a miniştrilor S. Radu şi N. Ciubuc, A. Candu a declarat că Preşedintele va fi lipsit de toate împuternicirile.
7. Când Preşedintele a plecat la Summit-ul CSI, unde s-a văzut cu V. Putin, PDM a declarat că va lichida funcţia de Preşedinte”, scrie deputatul.
Dar, acestea nici pe departe nu sunt toate „faţetele” războiului. De câteva zile, asistăm la o campanie evident îndreptată împotriva Preşedintelui RM, Igor Dodon.
Scopul vădit al acestei campanii este de a le induce cetăţenilor impresia că şeful statului nu şi-ar onora promisiunile şi obligaţiunile, precum şi că împuternicirile sale fie ar trebui reduse, fie funcţia de Preşedinte, în genere, ar trebui lichidată. Interesant este că promotorii acestei campanii ignoră cu desăvârşire rapoartele periodice cu care vine şeful statului şi care scot în evidenţă faptul că, chiar şi cu împuterniciri reduse, chiar şi blocat permanent, Preşedintele reuşeşte să înregistreze unele rezultate pozitive pentru cetăţeni, pentru agenţii economici, pentru ţară, în general.
Nu este exclus că această campanie împotriva şefului statului este o urmare a refuzului Preşedintelui de a promova, prin decrete prezidenţiale, acţiuni ale puterii asupra cărora planează grave suspiciuni la capitolul legalitate (ex. numirea în funcţie a Silviei Radu şi a lui Nicolae Ciubuc); o urmare a acţiunilor întreprinse de şeful statului care au vizat îmbunătăţirea relaţiilor cu spaţiul euro-asiatic, care au deranjat vădit guvernarea; o urmare a eforturilor depuse de Preşedinte în vederea reunificării teritoriale a ţării, care, iarăşi, s-a văzut că au deranjat puterea; o urmare a protestelor organizate de PSRM în ultima perioadă, dar şi a începerii campaniei de desemnare a candidaţilor pentru funcţia de deputat în Parlamentul RM în circumscripţiile uninominale; o urmare a intenţiei declarare a Preşedintelui de a fi cap de listă al PSRM în următoarele alegeri parlamentare etc.
Nu în ultimul rând, merită menţionat faptul că, campania respectivă a coincis cu decizia partidului de guvernare de a deveni unul pro Moldova, poziţie pe care socialiştii şi personal Preşedintele Igor Dodon au ocupat-o dintotdeauna.
Conform sondajelor de opinie, PSRM este în stare să preia de sine stătător puterea în RM după alegerile parlamentare din data de 24 februarie 2019. Puterea înţelege acest lucru şi, probabil, face tot posibilul pentru a discredita Preşedintele ţării şi PSRM. În context, trebuiesc menţionate şi atacurile masive înregistrate în ultimul timp în adresa consilierului prezidenţial, Maxim Lebedinschi şi a membrilor familiei sale, a consilierului municipal, Alexandr Odinţov, a deputatului Vladimir Odnostalco etc.
Cu siguranţă, democraţii înţeleg cât de periculoşi sunt pentru ei socialiştii şi, cu siguranţă, vom asista la noi acţiuni împotriva acestora. Dar, întrebarea este cea pe care am mai formulat-o şi în alte materiale la temă: Care va fi răspunsul socialiştilor? Deocamdată, acesta e unul relativ paşnic, chiar dacă se spun lucrurilor pe nume. Însă, după cum menţionam şi în alte materiale la temă, „arsenalul” pe care PSRM şi Igor Dodon îl au la dispoziţie este unul impunător şi nu e exclus că ei pot schimba tactica în orice moment. Iar dacă se va întâmpla acest lucru, el va genera schimbarea radicală a situaţiei politice din Moldova.