Igor Munteanu, liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, a spus că „azi încep negocierile ruso-americane la Riyadh, Arabia Saudită, unde și-au dat întâlnire emisarii lui Trump (Marco Rubio, Mike Waltz și Steve Witkoff) și Putin (Serghei Lavrov și Yuri Ushakov)” și și-a exprimat speranța că negocierile acestea „nu vor prăbuși lucrurile iremediabil între Europa și SUA și că Ucraina nu va fi sacrificată. SUA nu va rezista mult fără aliați, iar aliații nu se cumpără la piață”.
El a constatat că, Ucraina lipsește. Lipsesc și liderii europeni. „Aflat într-o vizită în Emiratele Arabe Unite (EAU), Zelenski a susținut că orice acorduri posibile pe care le-ar putea semna bilateral SUA și Rusia nu pot avea niciun efect legitim asupra deciziilor Ucrainei, deși admite că fără sprijin militar din partea SUA va foarte și extrem de greu pentru țara sa să reziste în 2025. Atenția publicului european s-a îndreptat ieri spre Paris. Din cablurile date după întâlnirea găzduită la Palatul Elysee vreme de 3,5 ore, liderii europeni nu au ajuns la nicio decizie istorică, având opinii diametral opuse față de chestiunea trimiterii de forțe militare în Ucraina. Printre cei invitați la Paris se configurează 5 opinii diferite față de cum ar trebui Europa să reacționeze la posibilitatea unui acord de pace negociat la Riadh:
1) Franța, care ar agrea trimiterea unei misiuni de pacificatori europeni, în spatele linii frontului,
2) Marea Britanie, care ar susține trimiterea unei forțe de pacificare între părțile aflate în război,
3) Germania, la care se aliniază Olanda și Danemarca, care consideră ”extrem de inoportună” discutarea unei forțe de pacificare europene în acest moment, poziția fiind dictată de alegerile din 23 februarie din Germania și lipsa de consens intern,
4) Polonia, care se opune trimiterii de forțe militare în Ucraina, pe motiv că țara se găsește mult prea aproape de Rusia și Belarus pentru a susține o asemenea opțiune,
5) Italia, care a promis să anunțe poziția sa mai târziu, în funcție de cum avansează lucrurile”, a notat politicianul.
Liderul CUB a mai afirmat că Europa nu a reușit să ajungă luni la un „compromis” strategic chiar și în lipsa euroscepticilor de serviciu, Viktor Orban și Robert Fico, scoși din lista celor invitați la „cina de taină” găzduită de Macron.
„Pe fundalul lipsei de consens și deficit de viziune la Paris cel mai mult sar în ochi condițiile extrem de ostile pe care Trump le cere din partea Kievului. Acestea includ nu doar suma fantastică de 500 mlrd $, compensații pentru asistența primită de Kiev în perioada Administrației Biden, sub forma preluării unor resurse de minerale rare din Ucraina, dar și un contract exclusiv și special pentru companiile americane care vor participa la reconstrucția de după încheierea războiului, condiții pe care unii le numesc mai dure decât cele impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles după capitulare. Presa din Rusia califică acțiunile SUA ca un ”răspuns corect” la cererile lui Putin de a fi văzut ca un ”partener egal”, fără a-și ascunde triumful că Europa și Ucraina au un rol secundar în negocieri, fiind neglijate de Trump, de tip Pax American.
Să sperăm că aceste negocieri nu vor prăbuși lucrurile iremediabil între Europa și SUA și că Ucraina nu va fi sacrificată. SUA nu va rezista mult fără aliați, iar aliații nu se cumpără la piață”, a menționat Igor Munteanu.
ro