Platforma chineză de vânzări Temu a luat literalmente cu asalt comerţul electronic din Moldova. Investind masiv în publicitate, a câștigat o prezență proeminentă în rețelele sociale și motoarele de căutare, împingând micile magazine online pe un plan secund.

Temu nu a investit prea mult în PR și a intrat pe piața moldovenească datorită investițiilor mari în social media și reclama de căutare.

Cât de mari? În esență, Temu cumpără tot spațiul. Cheltuielile Temu au crescut prețurile de publicitate ale Google (care funcționează ca o licitație: este afișată oferta companiei care plătește cel mai mult) cu zeci de procente față de anul precedent. Jucătorii mici din internet nu pot ține pasul cu aceasta și pierd clienți.

Iar în business-ul online, aceasta este componenta principală în ceea ce privește costurile și dezvoltarea canalului de internet.

Dacă Temu va reuși, atunci datorită accesului direct la aplicație, site-ul va avea costuri de marketing mult mai mici, iar modelul său de afacere va deveni mai sustenabil, spre deosebire de magazinele online din Moldova.

Aceasta este o mare amenințare pentru jucătorii locali. Toți importatorii moldoveni plătesc impozite și taxe la import, spre deosebire de platformele de vânzări (atât americane, cât și chineze). Apare concurență neloială: povara fiscală face prețurile pentru același produs cu 30%-35% mai mari.

De asemenea, este necesar să se țină cont de faptul că guvernul chinez subvenționează livrarea aeriană a mărfurilor Temu către Moldova. Acest lucru se expune asupra diferenţei de preţ.

Astăzi situaţia este ambiguă. Astfel, conform regulilor de lucru ale vămii moldoveneşti cu colete din străinătate, următoarele mărfuri pot fi scutite de taxe („pot” – la latitudinea inspectorului):

1. mărfuri necomerciale (documentele de expediere trebuie să indice clar „factură necomercială”).

2. valoarea în vamă (egală cu suma din factură + costul de livrare) a unui lot separat nu depăşeşte 100 euro;

În cazul expedierii unui colet de la o persoană juridică către o persoană fizică, preferinţe obţine importul care nu e clasificat ca expediţie comercială, precum și coletele cu un cost mai mic de 150 euro.

Este de remarcat faptul că în calcul se ia „prețul produsului + costul livrării locale din magazin la punctul de plecare”, iar costul livrării din țara de plecare până la punctul de livrare a coletului în Moldova nu este inclus.

De exemplu, Amazon percepe de la client 10 USD (sau 9 euro) pentru livrarea unui gadget la prețul de 150 USD (sau 136 euro) din depozitul său la un depozit de servicii poștale din SUA (DHL, BayShop, TNT), iar prețul de livrare din SUA în Moldova este de 50 de euro. În total, costul coletului este estimat la 136+9=145 euro, deci nu este supus taxelor vamale.

Deși matematica reală ar trebui să fie alta: 135+9+50=194 euro.

Acest exemplu de evaluare a „pragului minim” face diferite trimiterile poștale către persoane fizice faţă de trimiterile poştale către persoane juridice, nu în favoarea acestora din urmă.

Adică, în aceleaşi condiții ale caracterului tranzacției, marfa în scop necomercial în cazul persoanelor juridice:

1. Pragul minim este mai mic: 100 euro, nu 150 euro

2. Baza de calcul a „pragului minim” include costul livrării din țara de export către Republica Moldova, dar pentru persoanele fizice – nu.

Astfel, potrivit articolului 219 din Codul vamal („Obiectul scutirii”):

1. Scutite de taxe vamale, cu excepția bunurilor prevăzute la art. 220, sunt loturile de mărfuri trimise direct dintr-o țară străină unui destinatar din Republica Moldova și care conțin lucruri a căror valoare intrinsecă nu depășește 150 de euro pe transport.

2. Sunt scutite de taxe de import, cu excepția bunurilor prevăzute la art. 220, loturile de bunuri care conțin lucruri a căror valoare intrinsecă nu depășește 150 de euro pe transport, trimise direct dintr-un stat străin de la o persoană juridică către o persoană fizică care nu desfășoară activități de afaceri în Republica Moldova (B2C – business pentru consumator).

Business-ul din RM are propriile sale propuneri pentru normalizarea situației:

– Introducerea TVA la toate bunurile din țări terțe (non-UE), indiferent de sumă;

– Introducerea taxelor vamale la toate mărfurile din țări terțe cu valoarea de peste 150 de euro (la etapa inițială, se impune eliminarea pragului de preț sau unificarea standardelor cu UE);

– Introducerea înregistrării obligatorii a marilor platforme de tranzacționare pentru plata TVA pentru toate bunurile online;

– Unificarea importurilor efectuate de persoane juridice și persoane fizice;

– Asigurarea traducerii instrucţiunilor în limba de stat, așa cum fac importatorii moldoveni;

– Echivalarea cerințelor de import pentru medicamente și suplimente alimentare;

Astăzi, aceste măsuri sunt extrem de importante pentru piața noastră, în caz contrar, afacerile moldovenești, dintre care 90% sunt mici afaceri, ar putea ajunge în pragul dezastrului.

Autor: Mircea BACIU, antreprenor din Republica Moldova

Notă: Materialul a fost republicat în formulă prescurtată. Versiunea integrală poate fi citită în ziarul „Economicescoie Obozrenie – Logos-Press”.