Dumitru Spătaru

Până la alegerile parlamentare rămân ceva mai mult de două luni, dar nimeni încă nu ar putea spune cu certitudine către cine se va îndrepta simpatia electoratului unionist din RM. Iar acesta e un moment foarte important dacă luăm în calcul faptul că, potrivit unor estimări, electoratul unionist ar constitui de la 20 până la 30% din electoratul total din RM. 

Primul pretendent la acest electorat rămâne în continuare viitorul bloc ACUM, format din Partidul Acţiune şi Solidaritate şi Platforma Demnitate şi Adevăr. Chiar dacă cele două partide menţionate nu au oferte speciale pentru electoratul unionist, totuşi, putem presupune că o parte din voturile de pe acest segment vor merge anume către ele. Aceasta pentru că electoratul unionist e şi electorat pro-european, iar PAS şi PDA sunt identificate ca şi principalele forţe pro-europene din Republica Moldova.

Şanse bune de a prelua acest electorat, până relativ nu demult, avea şi Partidul Unităţii Naţionale. Deşi rămâne încă „în cărţi”, şansele PUN, totuşi, au fost afectate de lipsirea lui Traian Băsescu de cetăţenia RM. Fostul Preşedinte al României e destul de popular în rândurile electoratului unionist din RM şi, dacă ar fi fost implicat plenar în campanie, cu siguranţă ar fi atras un număr important de voturi către PUN. Acum şansele acestei formaţiuni depind în mare parte de capacitatea lui Traian Băsescu de a face transfer de imagine de la sine către PUN „de la distanţă”.

Şi Partidul Liberal, ignorat până mai ieri de analişti atunci când făceau calcule privind electoratul unionist din RM (dat fiind căderea liberă în care se afla), acum a intrat „în cărţi” şi poate miza pe un procent anume din voturile alegătorilor de pe acest segment. Aceasta pentru că la conducerea formaţiunii a venit ex-Primarul capitalei Dorin Chirtoacă şi nu e exclus că o parte din electoratul unionist ar putea decide să-i acorde acestei formaţiuni a doua şansă.

Deocamdată, rămâne o enigmă Convenţia euro-unionistă, lansată recent la Chişinău. Reprezentanţii acesteia spun că au capacitatea de a aduce în Parlament un număr important de deputaţi unonişti, dar urmează încă să vedem oferta electorală concretă şi candidaţii cu care va veni. Doar atunci se va putea face o evaluare cât de cât obiectivă a şanselor acestei convenţii.

Cu siguranţă, la voturile alegătorilor unionişti vor pretinde şi liberal-democraţii, dar şi alte partide ce se declară unioniste şi nu e exclus că un număr anume de susţinători vor reuşi să coopteze, dar acesta nu va schimba semnificativ situaţia respectivelor formaţiuni.

Aceasta fiind situaţia, se impune unica concluzie posibilă: chiar dacă electoratul unionist va ajuta anumite forţe politice să-şi sporească prezenţa în viitorul Parlament, totuşi, nu va reuşi să aducă în Legislativ o fracţiune unionistă puternică care să-i promoveze interesele.