www.coment.md

În condițiile în care nici un partid nu a acumulat de sine stătător majoritate parlamentară și este posibil ca viitoarea coaliție de guvernare să fie constituită de către forțe de pe diferite părți ale eșichierului politic și cu viziuni diametral opuse în probleme de maximă importanță, este absolut evident că vor trebi stabilite temele tabu, de care nici una dintre componentele viitoarei guvernări nu va trebui să se atingă pentru a nu perturba stabilitatea coaliției și pentru a nu-și prejudicia reciproc pozițiile electorale. La aceste teme ne vom referi în rândurile de mai jos.

În primul rând, este absolut clar că integrarea europeană va trebui „conservată”. Adică, relațiile RM-UE în următorii patru ani vor trebui să se bazeze strict pe implementarea prevederilor Acordului de Asociere RM-UE, fără a se încerca nici trecerea dialogului moldo-comunitar la alt nivel, nici denunțarea cărorva înțelegeri la care s-a ajuns deja până la această etapă. Acest lucru nu va fi greu de realizat, mai ales că și atitudinea UE față de Moldova a devenit mult mai rezervată și putem deduce că, cel mai probabil, RM i se va cere doar implementarea exemplară a Acordului de Asociere și nimic mai mult.

În al doilea rând, este absolut evident că relațiile cu Rusia vor trebui îmbunătățite. Politica ostilă în raport cu Federația Rusă, promovată în ultimii ani de guvernarea din Republica Moldova, nu mai poate fi continuată, deoarece ea dăunează intereselor țării. Parteneriatul strategic cu această țară, care deocamdată există doar pe hârtie, va trebui să devină o realitate. În caz contrar, Moldova va avea de suportat serioase pierderi la capitolul comercial-economic, dar și ca poziționare în plan internațional.

În al treilea rând, cel mai probabil, noua guvernare va trebui să „înghețe” procesul de reglementare a problemei transnistrene. Este absolut evident că, în condițiile unei coaliții de guvernare, nu vor putea fi promovate nici modelul statului unitar (statut de autonomie pentru Transnistria în cadrul Republicii Moldova), nici modelul federativ și, cu atât mai mult, nici modelul confederativ. Mai ales că nici conjunctura internațională nu e tocmai favorabilă promovării unei soluții pentru problema transnistreană. De aceea, „dosarul transnistrean”, minimum pentru patru ani, va trebui trecut pe „linie moartă”.

În al patrulea rând, o eventuală nouă coaliție va trebui să ajungă la un numitor comun și să „înghețe” toate discuțiile despre denumirea limbii de stat, istorie, statutul limbii ruse în Republica Moldova, alte subiecte sensibile. E clar că, având viziuni diferite în raport cu aceste subiecte, tot ce pot obține partidele, care putem admite că vor forma noua coaliție, va fi doar să tensioneze situația politică, să se certe între ele și să-și compromită reciproc pozițiile electorale. Declararea acestor teme tabu va fi înțeleasă de electorat, or este absolut evident că, în cadrul uni coaliții, un partid este limitat în capacitatea de a-și promova vizinile și promisiunile electorale.

În al cincilea rând, e clar că noua coaliție va trebui să stabilească din start o poziție comună în raport cu manifestările unioniste din Moldova. Până în prezent, guvernarea a dat dovadă de maximă toleranță în raport cu unioniștii, însă, dacă e să admitem că din noua coaliție vor face parte și deputați cu viziuni antiunioniste, cel mai probabil, ei vor cere o altă atitudine a organelor responsabile ale statului. Pentru a nu pune în pericol unitatea coaliției pe parcurs, acest aspect ar trebui discutat din start, urmând să fie luată decizia de rigoare.

Aceste cinci momente sunt cele mai sensibile, dacă e să admitem că viitoarea coaliție de guvernare va fi creată de partide de pe diferite părți ale eșichierului politic. În rest, în oricare alte chestiuni, va fi mult mai ușor de ajuns la un compromis – începând de la reforme structurale, funcționarea instituțiilor statului și terminând cu aspecte comercial-economice. Dacă, desigur, în capul mesei, când vor avea loc discuțiile la aceste teme, va fi pus interesul real al Republicii Moldova.