Asociația Promo-LEX a prezentat astăzi Raportul nr. 4 al Misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie, care acoperă perioada 11 septembrie – 24 septembrie 2025. Raportul conține observații și constatări privind sfârșitul campaniei electorale, comportamentul competitorilor și transparența finanțării activităților de campanie.

Cadrul legal. În data de 25 septembrie, Curtea de Apel Centru a dispus limitarea activității partidului PRIM, la solicitarea Ministerului Justiției. Decizia a venit după ce CEC a sesizat suspiciuni privind finanțarea ilicită a formațiunii. Limitarea activității PRIM are consecințe directe asupra BE Patriotic, din care face parte, inclusiv riscul de a încălca regula cotei de gen din Codul electoral, dacă lista de candidați ar fi modificată. Întrucât legislația permite ajustări ale listelor doar cu cel puțin 10 zile înaintea alegerilor, blocul nu mai are posibilitatea legală de a corecta eventualele nereguli.

MO Promo-LEX atrage atenția că acțiunile ilicite ale unui partid constituent nu ar trebui să conducă automat la anularea înregistrării blocului electoral și recomandă aplicarea unui tratament egal, similar celui aplicat PPDA de către CEC. Atunci, CEC a exclus unele persoane ale acestui partid și a obligat concurentul electoral să înlăture în termen de 24 de ore, neconformitățile legate de întrunirea criteriilor obligatorii privind respectarea cotei de gen, cu rezerva anulării înregistrării acestuia. Totodată, Promo-LEX recomandă viitorului Parlament modificarea legislației, astfel încât listele de candidați să poată fi ajustate chiar și mai aproape de ziua alegerilor, în situații justificate.

Prestația concurenților electorali. Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2025 a fost mai intensă decât în scrutinele precedente, fiind marcată de tensiuni legate de statutul Republicii Moldova de țară candidată la UE și de implicarea Federației Ruse în procesul electoral. Concurenții electorali au desfășurat 1.984 de activități de campanie, cu 50% mai multe decât la începutul campaniei, predominând distribuirea materialelor informative (68%) și întâlnirile cu alegătorii (22%). Cele mai active formațiuni au fost PAS și BE Patriotic, fiecare cu aproximativ 26% din evenimentele monitorizate.

În ceea ce privește publicitatea electorală, Promo-LEX a documentat 1.754 de cazuri, cele mai frecvente fiind utilizarea de materiale de vizibilitate (veste, chipiuri, genți) și publicitatea stradală. Cea mai multă publicitate de acest tip a venit din partea PAS, BE Patriotic și PN. Totodată, au fost înregistrate 37 de cazuri de amplasare a publicității în locuri interzise, în special pe garduri și clădiri, majoritatea vizând PAS și PN. La fel, au fost semnalate și nereguli precum lipsa datelor tipografice și folosirea materialelor de campanie din scrutine anterioare.

Utilizarea resurselor administrative. Promo-LEX a constatat cel puțin 84 de cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative (în 66 cazuri a fost vizat PAS, în 8 cazuri – BE Patriotic, în 5 cazuri – BE Alternativa, în 3 cazuri – CUB, în câte 1 caz – LOC și PNM). Printre acestea se numără atribuirea meritelor pentru proiecte finanțate din bani publici, folosirea sediilor instituțiilor statului pentru activități electorale, implicarea primarilor și a funcționarilor publici în campanie în timpul orelor de muncă, precum și organizarea de întâlniri electorale cu angajați din sectorul bugetar.

Implicarea cultelor religioase în campania electorală a fost documentată prin cel puțin șase cazuri, deși legea interzice expres agitația electorală și utilizarea simbolurilor religioase în scop electoral. Exemplele includ distribuirea de mesaje pe canale de Telegram ce îndeamnă la alegerea în baza credinței, participarea unor candidați la slujbe religioase sau utilizarea imaginilor cu lăcașe de cult în materiale de campanie. Deși Mitropolia Moldovei s-a dezis oficial de aceste practici, investigațiile jurnalistice au arătat că la nivel local clericii sunt implicați în activități electorale.

În perioada monitorizată, au fost identificate cel puțin trei cazuri de intimidare și provocări cu potențial de a afecta procesul electoral. Printre ele se numără tentativa autorităților din Ceadîr Lunga de a demonta un panou critic la adresa Federației Rusiei, un incident la Edineț implicând o candidată PAS și distribuirea pe rețele sociale a unor mesaje privind pretinse plăți contra votului.

Un alt fenomen constatat este implicarea părților terțe în promovarea unor narative cu impact electoral. În perioada monitorizată, cel puțin 15 entități au desfășurat activități de acest tip, inclusiv rețele coordonate din Federația Rusă, ONG-uri, pagini de social media și canale religioase. Acestea au difuzat conținut sponsorizat sau gratuit, adesea cu tentă pro-rusă ori anti-UE, dar și mesaje de sprijin pentru integrarea europeană.

De asemenea, Promo-LEX a observat și comportament inautentic coordonat pe rețelele sociale, constând în crearea de conturi false, pagini web-clonă ce amplificau artificial narative menite să compromită procesul electoral. Exemple sunt campaniile pe TikTok cu videoclipuri generate prin AI, pagini ce distribuiau mesaje false despre secțiile de votare sau despre falsificarea buletinelor.

Finanțarea campaniei electorale. În perioada 8–21 septembrie 2025, veniturile declarate au totalizat circa 23,8 milioane lei, provenind în principal din donații ale persoanelor fizice (67%), juridice (16%) și donații materiale (10%). Cele mai mari venituri au fost declarate de PAS, BE Patriotic, PN și BE Alternativa, care au însumat împreună 80% din total. Donațiile materiale au provenit mai ales din servicii și lucrări, BE Patriotic fiind lider la acest capitol.

Cheltuielile declarate în aceeași perioadă au însumat aproximativ 23 milioane lei, cu 78% concentrate la patru concurenți (PAS, BE Patriotic, BE Alternativa și PN). Principalele destinații au fost publicitatea electorală: spoturi TV și radio (44%), materiale promoționale (22%), publicitate online (10%) și pe rețele sociale (7%).

Monitorizarea civică realizată de Promo-LEX a identificat cheltuieli neraportate de cel puțin 693.243 lei, în special pentru publicitatea pe rețele sociale (72%), transport (14%), deplasări în străinătate (7%) și recompense pentru agitatori (4%). Cele mai mari discrepanțe au fost estimate la PAS (43% din total), urmat de PPDA (12%), LOC (10%) și UCSM (7%).

Organele electorale. În perioada de monitorizare, Comisia Electorală Centrală a organizat 10 ședințe și a adoptat 126 de hotărâri privind scrutinul parlamentar. Totuși, decizia de ultim moment privind relocarea a cinci secții de votare destinate alegătorilor din stânga Nistrului a generat îngrijorări legate de limitarea accesului la vot. Deși CEC a invocat riscurile de securitate semnalate de Inspectoratul General al Poliției, Serviciul de Informații și Securitate și Biroul pentru Politici de Reintegrare, MO Promo-LEX a calificat hotărârea drept una extraordinară, cu impact asupra exercitării dreptului constituțional. Pentru alte șase secții au fost stabilite preliminar locații de rezervă.

Procesul de acreditare a observatorilor și jurnaliștilor a cunoscut o creștere semnificativă față de scrutinele anterioare, cu aproape 3.000 de observatori și 111 jurnaliști confirmați. În paralel, au fost autorizate 16 sondaje de opinie, însă fenomenul sondajelor neautorizate a rămas prezent, cu exemple precum cel atribuit AtlasIntel. La nivelul consiliilor și birourilor electorale, observatorii Promo-LEX au constatat atât respectarea programului de lucru, cât și deficiențe semnificative: lipsa unor membri în componența BESV, nerespectarea incompatibilităților de către anumiți membri și cazuri de corupere electorală. În plus, doar 35% din secțiile de votare vizitate au fost accesibile persoanelor cu nevoi speciale.

Discurs de ură. În perioada 5–18 septembrie 2025, au fost documentate cel puțin 72 de cazuri de discurs de ură, dintre care 62 în context electoral, vizualizate de peste 2,6 milioane de persoane. Acestea au avut la bază criterii precum „apartenența politică”, „opinie”, „orientare sexuală”, „identitate de gen”, „etnie”, „sănătate”, „sex” și ”gen”,. Discursurile de ură au fost generate atât de către politicieni și concurenți electorali, cât și de către simpatizanți și lideri de opinie. Discursurile de ură identificate au luat forma instigării la discriminare și violență împotriva persoanelor LGBT, romilor, femeilor sau politicienilor, precum și mesaje sexiste, xenofobe și rasiste care au consolidat stereotipuri și prejudecăți.

Discursuri homofobe au fost generate de către candidații Constantin Cojocari și Ion Ceban, mesajele care au promovat prejudecăți și stereotipuri privind persoanele de etnie romă au fost lansate de către Renato Usatîi, iar mesaje sexiste și xenofobe au fost generate de către Victoria Furtună. În perioada de monitorizare, au fost identificate și mesaje de instigare la violență îndreptate împotriva politicienilor, candidaților electorali și susținătorilor săi generate de către lideri de opinie și activiști. În continuare, stigmatizarea unor grupuri de persoane pe criteriu de „opinie politică” a fost utilizată pentru mobilizarea electorală. Discursurile de ură au lezat demnitatea și drepturile multor grupuri sociale și au afectat coeziunea socială.