Partidul politic „NOI – Noua Opţiune Istorică” a lansat, în campania electorală, mai multe iniţiative importante din punct de vedere al dezvoltării business-ului, a economiei naţionale şi a sectorului finanţelor publice. După cum am menţionat de nenumărate ori, pentru noi sunt mai importante interesele ţării, decât cele ale formaţiunii noastre. De aceea, am decis să propunem noului Guvern cinci dintre iniţiativele noastre, care pot realmente îmbunătăţi situaţia în domeniile menţionate mai sus.
1. Un Program naţional de stabilizare şi relansare economică
Dat fiind situaţia ce avem în economia naţională şi în domeniul finanţelor publice, elaborarea unui Program naţional de stabilizare şi relansare economică este o necesitate stringentă. Prioritatea numărul unu trebuie să fie anume stabilizarea, pentru că, fără ea, orice acţiuni nu s-ar întreprinde, nu vom putea vorbi în termeni reali de careva dezvoltare economică. Şi când vorbim de stabilizare în general, trebuie să pornim de la stabilizarea şi optimizarea finanţelor publice: optimizarea cheltuielilor administrative ale autorităţilor publice centrale şi locale, inclusiv prin reducerea cheltuielilor capitale, pentru procurarea bunurilor şi serviciilor; introducerea unui nou sistem de clasificare şi gradare a funcţiilor publice, care va sta la baza unui nou sistem de salarizare a funcţionarilor publici; revizuirea normelor în vigoare cu privire la salarizarea conducătorilor întreprinderilor de stat şi a întreprinderilor cu capital majoritar de stat; revizuirea metodologiei de elaborare şi executare a bugetului de stat etc. De rând cu aceste acţiuni, se impune şi perfecţionarea sistemului de administrare vamală şi fiscală, dar şi relansarea privatizării patrimoniului de stat prin licitaţii transparente. Toate aceste acţiuni, dar şi multe altele din acelaşi arsenal, ar permite stabilizarea situaţiei şi ar construi o bază solidă pentru relansarea ulterioară a economiei.
2.O nouă Lege a Ghilotinei
De asemenea, o necesitate stringentă este şi elaborarea, adoptarea şi implementarea unei noi Legi a Ghilotinei, esenţa căreia va fi revizuirea întregului cadru legislativ şi normativ în vigoare, astfel încât să fie eliminate toate barierele şi contradicţiile ce împiedică dezvoltarea afacerilor şi, respectiv, a economiei naţionale. De la precedenta Ghilotină au trecut aproape două decenii. Între timp, multe s-au întâmplat inclusiv la capitolul instituirii de noi reglementări. Astăzi, spre deosebire de situaţia de acum două decenii, noi nu avem un tablou general clar a ceea ce înseamnă cadrul de reglementare a activităţii de întreprinzător în Moldova. Avem doar viziuni fragmentare, pe diverse domenii. De aceea, domeniului respectiv trebuie să i se acorde atenţie maximă.
3.O nouă abordare faţă de proprietatea de stat
La fel o necesitate este şi schimbarea radicală a abordării faţă de proprietatea de stat. Astăzi, se impune o amplă evaluare a tot ceea ce înseamnă întreprinderi de stat sau întreprinderi cu capital de stat. De asemenea, se impune o amplă evaluare a terenurilor proprietate de stat. În rezultatul evaluării menţionate, urmează să fie luate o serie de decizii importante: ce întreprinderi rămân în proprietatea statului (cele strategice), ce întreprinderi urmează să fie scoase la privatizare (acestea fiind pregătite corespunzător de un proces atât de complex şi responsabil cum e privatizarea), ce întreprinderi urmează să fie concesionate (concesiunea nu trebuie neglijată, dacă avem întreprinderi pe care statul nu le poate gestiona eficient din diverse motive, dar ele sunt necesare şi trebuie dezvoltate) şi ce întreprinderi pur şi simplu trebuie lichidate (pentru că reprezintă un balast de care trebuie de scăpat o dată şi pentru totdeauna). Dacă nu facem regulă în ceea ce ţine de proprietatea de stat, nu vom putea vorbi de eficienţă şi de dezvoltare economică normală.
4.O Strategie naţională specială pentru atragerea investiţiilor străine în agricultură
Declinul accentuat din agricultură, care se înregistrează deja al doilea an, afectează întreaga economie naţională. Lipsa de fonduri este una din cauzele principale ce au condus la apariţia acestei situaţii. În agricultura Republicii Moldova pot fi atrase capitaluri din exterior, chiar dacă legislaţia interzice străinilor să cumpere terenuri agricole în RM. Da, la această etapă nu pot fi vândute terenuri agricole străinilor, dar acestora le pot fi asigurate condiţii foarte bune de arendare a terenurilor pe un termen semnificativ – 20-25 de ani. Aceasta i-ar motiva să facă investiţii, având şi garanţia că le pot recupera. De asemenea, Strategia menţionată ar trebui să le ofere anumite facilităţi fiscale şi de alt ordin potenţialilor investitori străini în agricultura locală. Strategia ar trebui să prevadă şi noi formule de constituire a parteneriatelor între fermierii locali şi investitorii străini. Acestea sunt doar câteva exemple care arată că, în principiu, soluţii pot fi identificate astfel încât să fie atrase investiţii străine în agricultură, terenurile rămânând exclusiv proprietate a cetăţenilor Republicii Moldova. Chiar dacă va adera la UE, Moldova va putea solicita o perioadă de tranziţie până va deveni parte a pieţei comunitare funciare unice, aşa cum a făcut Bulgaria, România, Croaţia, Ungaria. Iar în această perioadă, agricultura din Republica Moldova se va dezvolta în baza Strategiei menţionate.
5.O nouă amnistie a capitalurilor
Noul Guvern ar trebui să se gândească serios şi la o eventuală nouă amnistie a capitalurilor. O astfel de amnistie nu doar că ar debloca mai multe ramuri importante ale economiei naţionale, dar şi ar contribui la sporirea veniturilor bugetare, care ulterior ar putea fi îndreptate spre soluţionarea mai multor probleme sociale. Inclusiv, veniturile bugetare suplimentare ar putea fi utilizate pentru deservirea datoriei de stat, presiunea căreia creşte cu fiecare zi. Totodată, înainte de demararea unei noi amnistii a capitalurilor, va trebui de efectuat o analiză la rece a rezultatelor precedentelor amnistii a capitalurilor, dar şi o evaluare a posibilelor rezultate pe care le poate avea noua amnistie. De asemenea, va trebui de elaborat matricea de riscuri, pentru a fi pregătiţi să combatem şi posibilele efecte negative.
În plus, înainte de o eventuală nouă amnistie a capitalurilor, Guvernul va trebui să se convingă că există un minim consens în acest sens atât la nivelul clasei politice, cât şi a mediului de afaceri, dar şi a societăţii, în general. Şi încă un moment important – o eventuală amnistie a capitalurilor ar trebui făcută numai după ample consultări cu partenerii de dezvoltare.
Mai sus, am expus doar fragmentar propunerile noastre pentru noul Guvern îndreptate spre dezvoltarea business-ului, a economiei naţionale şi a sectorului finanţelor publice. Dar, desigur, dacă va fi interes, putem veni cu mult mai multe detalii. Important este ca în rezultat să aibă de câştigat ţara, cetăţenii.
Dmitri Torner, lider al Partidului „NOI – Noua Opţiune Istorică”
ro
ru