Chiar dacă Curtea de Apel încă nu a dat verdictul în cazul Evgheniei Guţul, despre alegerile anticipate ale Başcanului Găgăuziei se vorbeşte destul de mult, iar opinia că acestea sunt inevitabile răsună destul de des în diferite cercuri.

În calitate de argument frecvent este invocat faptul că relaţiile dintre Chişinău şi Comrat trebuiesc normalizate (mai ales că Republica Moldova se pregăteşte de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce presupune şi un înalt nivel de stabilitate internă), iar acest lucru ar fi posibil doar dacă se va schimba conducerea Găgăuziei. Şi dacă în cazul alegerilor în Adunarea Populară de la Comrat lucrurile sunt cât de cât clare (în scurt timp urmează să fie stabilită data alegerilor ordinare), atunci în cazul Başcanului Găgăuziei schimbarea se poate produce doar prin alegeri anticipate. Iar întrebarea logică în acest context este: Cine sunt posibilii candidaţi şi ce şanse au?

Chiar dacă Ilan Şor are o influenţă oarecare asupra autonomiei găgăuze, personal nu cred că aceasta va fi valorificată în cadrul eventualelor alegeri ale Başcanului Găgăuziei. În baza exemplului alegerilor parlamentare, putem deduce că cu alegătorii lui Ilan Şor „se va lucra” într-un mod parte (aşa cum „s-a lucrat” în parlamentare la nivel republican), iar candidaţii săi pur şi simplu nu vor fi admişi în cursa electorală. Cel mai probabil, de o manieră asemănătoare se va proceda şi cu candidaţii asociaţi cu Vlad Plahotniuc. E vorba, în primul rând, de acei politicieni locali care au fost deputaţi în Parlament pe lista Partidului Democrat sau au reprezentat PD-ul în politica regională.

Socialiştii au poziţii destul de bune în Găgăuzia, dar în această campanie, candidatului formaţiunii îi va fi mai greu ca oricând. În primul rând, pentru că acesta din start ar putea fi considerat un candidat al Rusiei, iar autorităţile vor face totul pentru scoaterea autonomiei de sub influenţă rusească în ajunul aderării la UE. În al doilea rând, este evident că socialiştii au intrat în colimatorul puterii. Dosarul lui Igor Dodon, numit generic „Kuliok”, a fost reluat de la zero, unii lideri regionali ai socialiştilor au probleme serioase cu legea, inclusiv unul e încarcerat etc. În aceste condiţii, putem deduce că şansele candidatului PSRM (Grigore Uzun sau oricare altul) de a accede în funcţia de Başcan al Găgăuziei vor fi reduse.

Destul de frecvent în spaţiul public, în contextul eventualelor alegeri ale Başcanului Găgăuziei, sunt vehiculate numele primarului de Comrat, Serghei Anastasov şi a reprezentantului Guvernului în Găgăuzia, Serghei Cernev. Se zice că ambii şi-ar dori să obţină „blagoslovirea” puterii de la Chişinău, înainte de a se avânta în lupta pentru funcţia de Başcan. Partea slabă în cazul lui Anastasov este că e instabil din punct de vedere politic – ba a fost la „Partidul Nostru”, ba la Partidul Socialiştilor, ba a cochetat cu PAS etc. Găgăuzilor nu prea le plac transfugii politici, iar aceasta practic îl lipseşte pe Anastasov de şanse reale de a deveni Başcan. În cazul lui Cernev situaţia e şi mai complicată – el numeşte deschis Găgăuzia focar de instabilitate, îi acuză pe găgăzi de separatism etc. Iar aceasta nu are cum să placă locuitorilor autonomiei.

Unii îi văd ca şi potenţiali candidaţi şi pe foştii başcani, Irina Vlah, Mihail Formuzal şi Dmitri Croitor. Potrivit unor informaţii apărute în presă, Irina Vlah nu intenţionează să candideze la funcţia de Başcan, iar formaţiunea pe care o conduce nu va avea alt candidat. În cazul lui Mihail Formuzal situaţia e complicată de rezultatul relativ modest acumulat în cadrul alegerilor Başcanului din 2023. Cât despre Dmitri Croitor, el practic a lipsit din spaţiul public în ultimii ani, iar notorietatea sa a scăzut, ceea ce face extrem de dificilă revenirea la cârma autonomiei.

Alte nume vehiculate în contextul eventualelor alegeri ale Başcanului Găgăuziei sunt ale fostului procuror, Gheorghe Leiciu şi a fostului deputat comunist, Oleg Garizan. Notorietatea redusă a acestora însă îi determină pe cei ce urmăresc procesele politice din Găgăuzia să fie sceptici atunci când apreciază şansele lor.

Surpriza în aceste alegeri ar putea fi furnizată de fostul deputat liberal-democrat Piotr Vlah. Tot mai mulţi cunoscători în ale politicii consideră că activizarea evidentă a acestuia în ultimele luni şi mesajele cu care vine în spaţiul public nu sunt deloc întâmplătoare. Astfel, Piotr Vlah vorbeşte despre valorile pe care le are poporul găgăuz, aspiraţiile acestuia de a trăi în pace şi armonie ca parte a Republicii Moldova, dorinţa de a avea un dialog civilizat şi eficient cu Chişinăul, necesitatea ca găgăuzii să contribuie plenar la procesul de integrare europeană a Republicii Moldova etc. Sunt mesaje importante, pe care el şi le-a asumat şi le promovează constant. Se creează impresia că Piotr Vlah are o agendă concretă, scopul căreia este să redimensioneze rolul şi locul găgăuzilor în societatea moldovenească, să îmbunătăţească imaginea autonomiei şi să restabilească bunele relaţii cu Chişinăul. Această poziţionare îl avantajează i i-ar putea aduce sprijinul unei mari părţi a găgăuzilor, care s-au săturat să fie parte a unui conflict pe care ei nu şi l-au dorit niciodată şi care nu are nimic în comun cu interesele lor. Cel mai important este că un astfel de Başcan ar conveni şi celor ce reprezintă puterea centrală a ţării.

Cam aşa se prezintă la moment lucrurile legate de eventualele alegeri anticipate ale Başcanului Găgăuziei. Evident, situaţia va evolua şi pe parcurs vor apărea noi date ale problemei. Iar la acestea mă voi referi deja în alte materiale.

Cornel Ciurea