Președintele Maia Sandu, în debutul Forumului Mass-Media 2025, a ținut un discurs în care a remarcat că, în ultimii ani, presa din Republica Moldova a demonstrat o maturitate democratică remarcabilă; a fost un pilon al rezilienței într-o perioadă în care societatea noastră a fost supusă unor presiuni uriașe; a contribuit nemijlocit la protejarea democrației, iar jurnalismul de investigație a devenit o adevărată forță civică, care a expus — în țară și peste hotare — gravitatea pericolelor existențiale cu care ne-am confruntat. 

„Manipularea, tehnologiile care permit falsificări aproape perfecte, atacurile coordonate asupra încrederii publice, propaganda finanțată masiv de actori ostili și distribuită prin conturi false — toate acestea constituie un arsenal sofisticat, care generează un mediu informațional extrem de volatil. În acest context, volumul și agresivitatea dezinformării riscă să depășească, în următorii ani, ceea ce am văzut până acum. Impersonarea cu ajutorul inteligenței artificiale sau fabricarea de pseudo-realități nu mai sunt demult riscuri teoretice, ci mijloace folosite la scară largă în multe state și care vor continua să fie utilizate și împotriva noastră, cu încă și mai multă intensitate. Dacă nu conștientizăm acest lucru, nu ne pregătim și nu ne unim forțele, democrația riscă să fie învinsă prin falsuri și manipulare. Problemele noastre interne amplifică, de asemenea,  riscurile…”, a menționat oficialul.

Șeful statului a mai spus că este nevoie de „reguli clare pentru spațiul online, așa cum avem nevoie de standarde în privința transparenței și responsabilității. Iar formele noi de manipulare trebuie să fie sancționate”.

Totodată, Maia Sandu a reiterat că „integrarea europeană — cel mai important proiect al țării noastre — NU poate fi explicată doar de instituțiile statului. Este esențial ca și presa să cunoască în profunzime mecanismele europene, să analizeze documentele și să traducă pe înțelesul oamenilor fiecare etapă a acestui drum. De aceea, încurajez redacțiile să dezvolte expertiză în domeniul afacerilor europene și să-și asigure prezența jurnalistică la Bruxelles. Iar atunci când resursele individuale nu permit acest lucru, redacțiile ar putea crea echipe comune sau colabora prin co-angajarea ori rotația corespondenților”.

„Totodată, fac un apel către Ministerul Educației și Cercetării, către mediul universitar și către întreaga breaslă: haideți să tratăm formarea jurnaliștilor ca pe o responsabilitate comună.

În același timp, trebuie să îi echipăm pe cetățeni cu instrumente de autoapărare informațională. Educația media nu mai este un lux, ci o necesitate. Este important să vedem cum putem introduce elemente de alfabetizare digitală și media în școli, ca o investiție în sănătatea pe termen lung a democrației noastre”, a mai spus ea.