Victor Nichituș

Fostul ministru de Externe al Italiei și reprezentantul special al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Franco Frattini și ambasadorul pentru misiuni speciale al Ministerului rus de Externe, Serghei Gubarev, s-au aflat zilele trecute într-o vizită oficială la Chișinău. Cei doi oficiali, alături de reprezentanții Ucrainei, SUA și UE, au avut întâlniri cu președintele Igor Dodon și premierul Maia Sandu, dar și cu vicepremierul pentru reintegrare, Vasile Șova.

Într-o postare pe Facebook președintele moldovean a scris că, în cursul întrevederii a subliniat trei priorități: 1). Drepturile omului și democratizarea regiunii transnistrene, asigurarea liberei circulații a oamenilor, mărfurilor și serviciilor pe întreg teritoriul Republicii Moldova; 2). Restabilirea unui spațiu comercial-economic unic; 3). Crearea premiselor pentru reluarea negocierilor, în anul 2020, privind reglementarea politică a problemei transnistrene. De aici.

Toate bune și frumoase, aflate la butoane, formațiunile politice moldovenești și-au dorit mereu reintegrarea statului moldovean.

La întrevederea cu mediatorii conflictului transnistrean, în cazul de față, Frattini și Gubarev, primul ministru Maia Sandu a cerut ridicarea interdicției pentru oficialii statului moldovean de a intra pe teritoriul controlat de autoritățile secesioniste. Vom vedea dacă partea transnistreană va da dovadă de disponibilitate pentru consolidarea încrederii între părți. De aici.

Frattini este un intim al ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov. Interesul rus pentru regiunea transnistreană este cunoscut și știut – ei își doresc transformarea statului moldovean într-o republică confederativă, cu Transnistria care să aibă drept de veto în fața Chișinăului. Frattini este unul dintre oficialii care au criticat inițiativa de retragere a trupelor ruse din regiunea transnistreană, declarând că inițiativa este „desprinsă de realitate”. De aici.

Constat că interesul pentru regiunea transnistreană a crescut. Desigur, interesul unor mediatori este cel de a asigura suveranitatea și integritatea teritorială a statului moldovean, alții vor însă un statut special pentru regiunea transnistreană și posibilitatea construcției unui stat moldovean confederativ.

Observațiile făcute de premierul Maia Sandu în timpul acestor întîlniri au arătat o stare de îngrijorare pentru rezultatul care va fi obținut la finalul negocierilor. „(…) scopul formatului „5+2” este reglementarea politică a conflictului pe baza suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova; pe de altă parte, Tiraspolul pledează în continuare pentru independență. Care este totuși stația terminus a negocierilor în acest format, stabilit pentru a asigura reintegrarea teritorială a Republicii Moldova, când există aceste două obiective care se exclud reciproc? În susținerea cărui obiectiv vin înțelegerile atinse până acum în cadrul acestui format, inclusiv politica pașilor mici?”, a întrebat primul ministru moldovean. De aici.

Maia Sandu a afirmat pentru presa străină că nu își face iluzii – este conștientă că Moscova vrea să își mențină influența în Republica Moldova. Întrebările acordate lui Frattini și Gubarev sunt justificate.

Graba cu care președintele Dodon a anunțat că anul viitor, anul 2020, este anul reglementării politice a conflictului transnistrean, trezește bănuiala că șeful statului ar avea o agendă ascunsă iar aceasta ar putea fi una în care s-ar dori obținerea unui statut special pentru regiunea transnistreană pentru ca Moldova și Transnistria să formeze o confederație sub control rusesc și să participe în proiectele eurasiatice ale Federației Ruse.

Supoziția de mai sus poate fi una veridică. O demonstrează recenta vizită a Subsecretarul de Stat al Statelor Unite, David Hale, la Chișinău, care, în conferința comună de presă cu premierul Maia Sandu, a subliniat, printre alte provocări majore pentru statul moldovean, o influență străină nocivă. Statele Unite știu foarte bine provocările strategice cu care se confruntă Cabinetul de Miniștri de la Chișinău. De aici.

Domnul Hale nu a făcut nici o trimitere la problema transnistreană dar, atenție, a spus că Statele Unite vor susține o Moldovă democrată, recunoscută în hotarele ei internaționale, ancorată ferm în Europa. Hotarele internaționale ale statului moldovean includ și regiunea transnistreană, nici un stat nu a recunoscut entitatea separatistă de peste râul Nistru.

Observ că după vizita oficială făcută la București, temerile primului ministru Maia Sandu față de modalitatea de reglementare a conflictului transnistrean converg cu cele ale României. Declarațiile de la Palatul Victoria ori Palatul Cotroceni au vorbit despre un rezultat final al procesului de reglementare în formula intergrității statului moldovean, și în nici un caz o rezolvare de tip conferativ.

Să fi fost vizita domnului Hale la Chișinău una care, a spus stop unor inițiative de rezolvare rapidă, de tip conferativ, a conflictului de pe Nistru? Nu știm.

Formula folosită de oficialul american, referitoare la ancorarea fermă a Moldovei la Europa, pe care a folosit-o în conferința de presă din Chișinău vine să dea oarece certitudini – ancora europeană a statului moldovean poate fi un  mesaj transmis indirect decidenților ruși că spațiul lor vital începe după râul Nistru.