Vitalie Dragancea

Partea 1 – Romantică

Peste 6 săptămâni au trecut de când guvernul Maia Sandu a intrat în birouri.

Pe parcursul acestor săptămâni miniștrii noi-intrați nu au reușit să iasă din „atmosfera Plahotniuc”.

Membrii guvernului combat și deconspiră în sudoarea frunții. Ei promit să nu se oprească până nu încheie victorios acest război sfânt.

Tăt normal – asta-i starea noastră firească.

Suntem luptători și tot de ce avem nevoie căutăm să obținem prin luptă.

Filat a luptat pentru integrare europeană, zdrobind corupția plantată de PCRM.

Ghimpu a luptat pentru Unirea până la capăt, folosind Primăria și Ministerul transporturilor. Se vede că încă nu i-au ajuns ministere și primării.

Urechean a luptat pentru tot ce aduce birouri mari cu dreptul să oprească ceva.

Plahotniuc tot a luptat pentru binele moldovenilor.

A luptat cu Filat și cu Ghimpu, cu Dodon și cu Maia Sandu. 

Apoi, întrucât ăștia îi păreau că l-au plictisit, a început lupta pentru integrarea noastră europeană cu americanii împotriva rușilor. 

E cam încurcat tabloul.

Dar noi, moldovenii, nu căutăm situații simple. 

Când avem treabă cu ceva e logic și simplu de înțeles noi ne plictisim.

 Partea 2 – Beție

Echipa Maia Sandu a adus un tip nou de luptă.

Tipul unde miniștrii luptă cu echipele Ministerelor – adică cu cei pe care-i conduc.

Pentru că ei au lucrat cu Plahotniuc și cu PDM.

E clar. Toți care au lucrat cu PDM sunt răi.

Dar cu PDM au lucrat cam toți.

Pentru că Plahotniuc găsise calea să câștige țara fără să câștige alegerile.

Cu PDM au lucrat cei botezați în PCRM și cei din PLDM. Cei din PL și cei din PSRM.

Unii au lucrat de bunăvoie, alții de nevoie.

Ce-i e de făcut acum?

Cu cine vor lucra guvernanții? Ori au un trib de rezervă? 

În general, cu ce guvernanții noi sunt mai buni decât PDM?

Desemnările lor arată abordarea identică cu cea a lui Plahotniuc.

Îi desemnează și numesc pe-ai lor. 

Nu scapă nicio ocazie să vorbească bine despre dânșii și ai lor. 

Dar și mai mult timp dedică pentru a-i ataca pe cei care au lucrat cu PDM.

Comportamentul Guvernului nou seamănă cu cel al omului beat. 

Omul beat trăiește în lumea lui. Cu cât mai mult bea – cu atât mai puțin îl înțeleg cei din jur.

 Partea 3 – Realitatea

Adevărul este că oboseala de critica acidă a lui Plahotniuc e aproape.

Poate Guvernul Sandu nu înțelege – oamenii salutau și salută critica acidă asupra lui Plahotniuc, pentru că sunt siguri că merită o guvernare mai bună.

Adică, oamenii așteaptă o viață mai bună.

Moldovenii continuă să plece pe timpul Guvernului Sandu, precum o făceau pe timpul guvernului Filip.

Guvernul Sandu are (încă) suport popular nu pentru că a arătat rezultate. Suportul e condiționat de oboseala de Plahotniuc.

Dar se pare că nu toți în Guvernul nou înțeleg asta.

Care-s tendințele încasărilor în bugetul public?

Cum vor supraviețui oamenii creșterea cu 20% a costului gazelor naturale? Da cu 30%?

Ce efecte va avea creșterea costului gazelor naturale asupra prețurilor la alimente și transport?

Guvernul are un comportament adolescentin revolutionary. E absolut clar că nu reușește să integreze o viziune de dezvoltare.

PDM tot nu a avut un plan de dezvoltare. Dar a reușit să îmbunătățească esențial încasările și a folosit banii pentru proiecte spectaculoase.

De la Guvernul Sandu oamenii așteaptă CEVA MAI BUN.

Creșterea taxelor, creșterea tarifelor, stoparea proiectelor inițiate de PDM nu neapărat e ceva mai bun.

Schimbarea spre bine înseamnă să faci azi ceva mai bine decât ieri.

Vedem.

Timp mai este.

Dar, o bună parte din suportul popular inițial Guvernul Sandu l-a măcinat.