Dmitri Torner, lider al Partidului „NOI – Noua Opțiune Istorică”, se întreabă „ce vom avea, totuşi: reformă administrativ-teritorială, reformă a administraţiei publice locale sau ambele?”.

„În ultimele luni, în spaţiul public au apărut constant informaţii despre o nouă reformă administrativ-teritorială ce ar urma să fie implementată în 2026. Şi declaraţii în acest sens au fost făcute inclusiv de către reprezentanţii Guvernului. Mai nou însă, Guvernul a anunţat că începe consultările pe marginea reformei administraţiei publice locale. Astfel, acum avem o situaţie destul de confuză şi nu e clar ce reformă pregăteşte Guvernul.

În linii mari, aceste două reforme sunt procese conexe şi, obligatoriu, după ce este implementată o reformă administrativ-teritorială, urmează şi o reformă a administraţiei publice locale. Altfel nici nu poate fi, căci noile structuri administrativ-teritoriale trebuie administrate de noi structuri ale administraţiei publice locale. Cu alte cuvinte, o reformă administrativ-teritorială nu poate avea loc fără o reformă a administraţiei publice locale. Dar o reformă a administraţiei publice locale fără o reformă administrativ-teritorială poate avea loc? Da, desigur, acest lucru e posibil. Depinde ce scopuri îşi propune preconizata reformă a administraţiei publice locale”, a constatat el.

Politicianul a remarcat că, în comunicatul oficial al Guvernului la această temă se vorbeşte exclusiv despre reforma administraţiei publice locale, dar şi despre încurajarea în continuare a amalgamării voluntare. „Despre reforma administrativ-teritorială nu se spune nimic. În această situaţie e logic să fie date răspunsuri la câteva întrebări importante. Prima – undeva s-a produs o confuzie la nivel de definiţii, atunci când se vorbeşte de aceste reforme? A doua – vorbind de reforma administraţiei publice locale, Guvernul are în vedere şi reforma administrativ-teritorială, numai că, din anumite considerente, schimbă puţin accentele la nivelul comunicării publice? A treia – s-a renunţat la reforma administrativ-teritorială, iar accentul se va pune doar pe eficientizarea administraţiei publice locale? Sunt întrebări la care ar fi bine să se dea răspuns deja la această etapă, pentru a avea claritate totală prin ce proces concret va trece Republica Moldova în lunile următoare”, a adăugat el.

Dmitri Torner, în context, a amintit că el personal şi formaţiunea lider al căreia este au fost primii care au menţionat că o nouă reformă administrativ-teritorială e o necesitate stringentă.

„Şi menţionez acest lucru riscând să fiu acuzat de lipsă de modestie. Dar, pentru mine şi pentru colegii mei, este absolut evident că fără o reformă administrativ-teritorială autentică, Republica Moldova nu are cum să se dezvolte. În rezultatul acestei reforme trebuie să apară unităţi administrativ-teritoriale puternice, cu potenţial de dezvoltare şi cu capacitate de autogestiune. Dacă lucrurile nu vor fi privite din acest punct de vedere, nici o măsură în direcţia respectivă nu va fi eficientă. Căci, nici un organ al administraţiei publice locale, oricât de reformat ar fi el, nu va putea genera eficienţă, dacă va administra un teritoriu slab şi fără potenţial”, a mai declarat politicianul.