Victor Nichituș

Klaus Iohannis, candidatul PNL, a acumulat în turul doi de scrutin ala legerilor prezidențiale din România peste 63% din voturile alegătorilor, iar Viorica Dăncilă, candidatul PSD – aproape 37% din voturi. Iohannis a înregistrat cea mai categorică victorie obținută vreodată împotriva unui candidat desemnat de Partidul Social Democrat. De aici.

Potrivit datelor provizorii ale Biroului Electoral Central din România, aproape 96% din românii care s-au prezentat la secțiile de vot deschise pe teritoriul Republicii Moldova și-au dat votul pentru Iohannis. De aici.

În cele trei zile de scrutin s-a înregistrat un număr record de cetățeni români cu domiciliul între Prut și Nistru care s-au prezentat la vot – 52.285. Este cel mai mare număr de participare al basarabenilor la un proces electoral românesc. De aici

Liberalii români dețin în acest moment Cabinetul de Miniștrii, Președinția României și au o majoritate în Parlament.

Referindu-se în campania electorala la situația politică din Republica Moldova președintele Iohannis a declarat că Bucureștiul va continua să sprijine “constant și puternic” Chișinăul pentru ca „frații noștri de peste Prut să își dea seama că cea mai bună cale este calea europeană”. De aici.

Pe de altă parte, ca reacție la demiterea guvernului Maia Sandu, premierul Ludovic Orban a spus că România va coopera cu Republica Moldova, numai dacă va exista ,,garanția învestirii unui guvern pro-european. Disponibilitatea de cooperare cu un guvern care să nu confere aceste garanţii va fi foarte mică”. De aici.

Condiționalitatea politică existentă la nivelul Comisiei Europene este una mai puțin favorabilă Cabinetului de Miniștrii condus de Ion Chicu arată o declarație difuzată de Serviciul European de Acțiune Externă. De aici.

În condițiile în care premierul Ludovic Orban și-a manifestat la Zagreb, locul de desfășurare a Congresului PPE, susținerea profundă pentru politicile popularilor europeni este de așteptat să manifeste susținere și pentru politicile anti-PSRM promovate de Maia Sandu.

În discursul avut la Congresul PPE, Maia Sandu a declarat că va recupera Moldova la alegerile prezidențiale din toamna anului 2020. Afirmația confirmă presupunerea că demiterea Cabinetului de Miniștri condus de domnia sa a fost una provocată intenționat și conștient pentru a se putea retrage dintr-o alianță cu Partidul Socialiștilor, care-i dăuna electoral.

Vizita premierului Orban la Chișinău, una promisă, ar trebui efectuată. Premierul statului român ar demonstra că-i susține în acest mod pe cetățenii români cu domiciliul între Prut și Nistru, care și-au demonstrat prin vot utilitatea, dar și pe toți ceilalți cetățeni moldoveni. Ar demonstra că noului Cabinet de Miniștri de la București nu-i este indiferentă soarta spațiului pruto-nistrean cu care are o comunitate de limbă, cultură și tradiții.

Chiar dacă Maia Sandu nu mai deține o funcție publică în statul moldovean și a dispărut din ecuația de putere din Republica Moldova acest lucru nu va duce la sfârșitul bunei experiențe a ședințelor comune ale guvernelor României și Republicii Moldova.

Înțeleg, o revizuire a paradigmei prin care Bucureștiul privește spre Chișinău e necesară și ea va avea loc după reinstalarea președintelui Iohannis la Cotroceni. Probabil această schimbare de politici publice va purta semnul unor condiționalități ale Partidului Popular European – e firesc.

Dincolo de prăpastia unor ideologii politice diferite care se află la conducerea Cabinetelor de Miniștrii din cele două state, mai importantă este apropierea cetățenilor moldoveni de cei români, care va continua, iar obligatorie este apropierea și deschiderea oamenilor de afaceri români/moldoveni și dorința lor de a face investiții profitabile în regiune.

Dezbaterile politice/geopolitice își au rostul lor dar nu contribuie la creșterea rapidă a bunăstării în regiune, în schimb, banii fac asta. Așa că, proiectele bune existente între Chișinău și București, atâtea câte sunt, vor continua.