Alex Cozer

Ziua de 13 ianuarie pare să fie una cu mare ghinion pentru Vladimir Plahotniuc. Acum 4 ani, în 2016, la 13 ianuarie a înfuriat întreaga Republică Moldova prin intenția sa de a deveni premier, transformată rapid în eșec. La 13 ianuarie 2020 a primit însă una dintre cele mai dure lovituri din cariera sa. Să fii declarat indezirabil de Statele Unite pentru crimele împotriva statului de drept și a democrației din țara ta este una dintre cele mai dure sancțiuni pe care ți le poate impune SUA.

Mai dur o pot păți doar Soleimani, Al-Baghdadi, Hussein sau Bin Laden. Apropo, toți ăștia, la vremea lor au fost inițial introduși în această listă a persoanelor indezirabile.

M-am uitat pe site-ul Departamentului american de Stat pentru a vedea cine a mai primit aceleași sancțiuni precum Plahotniuc în ultimii ani, iar lista în care se află acesta este una de-a dreptul „selectă”. Una dintre cele mai recente astfel de sancțiuni vizează gruparea militară iraniană „Gardienii Revoluției”, care se face vinovată de doborârea avionului ucrainean cu 176 de persoane la bord. „Gardienii Revoluției” a fost declarată, la 8 aprilie 2019, drept grupare teroristă, iar membrii săi au primit interdicție de a intra în SUA.

De altfel, în ultima perioadă, SUA au introdus pe această listă și alte organizații de acest gen, considerate teroriste de americani, printre care Brigăzile Al-Ashtar sau gruparea Harakat al-Nujaba.

Iar în privința persoanelor fizice, una dintre ultimele „victime” ale diplomației americane a fost chiar bunul prieten al lui Plahotniuc, fostul lider PSD Liviu Dragnea. Acesta a fost declarat indezirabil la 5 septembrie 2019.

Iar pe lângă Dragnea îi mai putem aici trece pe fostul procuror general al Albaniei Adriatik Lalla sau un alt conațional de-al său, fostul primar al orașului Durres, Vangjush Dako. Ambii acuzați pentru crime de corupție.

Ministrul Apărării din Zimbabwe, Owen Nkube, sau fostul ministru de Interne din Cuba, Julio Bermejo, au fost și ei introduși în lista de sancțiuni pentru „abuzuri grave” asupra drepturilor omului.

Ca să înțelegem mai bine, Plahotniuc a intrat pe o listă care include, în general, două categorii de indivizi: implicați în terorism sau acte de corupție extrem de grave. De multe ori, cei sancționați se fac vinovați și de una și de alta.

Plahotniuc, un caz extrem de rar întâlnit

Astfel, de la 13 ianuarie, situația lui Plahotniuc este una foarte dificilă. Practic nu va mai putea niciodată călători undeva în lumea civilizată în siguranță, fie cu identitatea sa reală sau cu una falsă. Deja Elveția și Liechtenstein i-au interzis accesul, iar după decizia Washingtonului va fi doar o problemă de timp până ce și Interpolul îl va anunța oficial în căutare.

Plahotniuc nu este însă indezirabil doar în lumea civilizată, având probleme și în alte state. Numărul dosarelor deschise în Rusia probabil nici el nu-l mai cunoaște exact, iar dacă Moscova și-l dorește cu adevărat, atunci va avea probleme și în țări aliate Kremlinului.

De altfel, Plahotniuc e un caz extrem de rar, devenind indezirabil și pentru Moscova și pentru Washington. Regula era, în special atunci când venea vorba de corupție, că listele americanilor și rușilor nu coincideau aproape niciodată. Ba mai mult chiar, mulți oligarhi ruși se foloseau de dosarele lor de acasă pentru a obține azil în Marea Britanie sau SUA. Iată că de data asta nu a mers, iar Plahotniuc a realizat o „performanță” greu de egalat.

O decizie mult întârziată

Am văzut tare mulți politicieni din opoziție prevăzându-i și lui Igor Dodon aceeași soartă. Sigur, e o premieră pentru Republica Moldova când un cetățean al său apare în această listă sub un comunicat semnat chiar de către secretarul de stat. De regulă anunțurile se fac pe site-ul departamentului sau sunt semnate de unii adjuncți, de data asta însă chiar Pompeo a intervenit.

Însă să nu uităm când au venit aceste sancțiuni pentru Plahotniuc. Cam la 10 ani după ce a început să ia statul în captivitate, la 5-6 după ce a implementat laundromatul și a desăvârșit jaful miliardului, la 4 după ce a preluat sub control total statul și la 7 luni după ce a pierdut puterea și a fugit, inițial, chiar în SUA.

Americanii au vrut să transmită un semnal și să mai taie din elanul propagandei ruse, care acuza că l-ar fi protejat. Semnalul desigur, în primul rând transmis către politic, dar e important și în contextul reglărilor de conturi din Procuratură și sistemul judecătoresc, care capătă proporții tot mai mari în ultima perioadă.

Este greu de spus dacă alți cetățeni moldoveni se vor mai regăsi într-o astfel de listă a sancțiunilor, de genul celei „Magnițki”, care a cuprins mii de indivizi sau entități ruse în ultimii ani. Cert e că sunt tare mulți care ar merita. Politicieni, unii dintre ei care se află și astăzi în Parlament, procurori, judecători, funcționari actuali sau foști. Toți cei care au transformat Moldova în cel mai sărac, depopulat și corupt stat din Europa.