Dmitri Torner, lider al Partidului „NOI – Noua Opţiune Istorică”, afirmă că „Uniunea Europeană ar urma să deschidă primul capitol de negocieri cu Republica Moldova privind aderarea la mijlocul lunii curente. Cel puţin aceasta a declarat Marta Kos, Comisar European pentru Extindere, aflată în vizită la Chişinău” și în context s-a referit la unele aspecte importante pentru a înţelege mai bine drumul pe care trebuie să-l parcurgem în continuare.

Potrivit spuselor sale, Clusterul numărul 1, cu care urmează să înceapă negocierile, este denumit oficial „Valori fundamentale” şi reprezintă cel mai important pachet de discuţii în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Acesta este primul deschis şi ultimul închis, deoarece reformele în aceste domenii stabilesc ritmul general al întregului proces de integrare. Clusterul numărul 1 include astfel de domenii ca: Statul de drept şi justiţia: reformarea sistemului judiciar şi combaterea corupţiei; Drepturile fundamentale: libertatea presei, nediscriminarea şi protecţia minorităţilor; Funcţionarea instituţiilor democratice: reformarea administraţiei publice şi asigurarea unor alegeri libere şi corecte.

„Negocierile pe fiecare cluster vor reprezenta fiecare în parte câte un test important şi toate în general, un mare test pe care va trebui să-l treacă Republica Moldova. Iar reuşita întregului proces de aderare va depinde de modul în care Republica Moldova va corespunde în general Criteriilor de la Copenhaga. Aceste criterii reprezintă setul de condiţii obligatorii pe care orice ţară europeană trebuie să le îndeplinească pentru a putea deveni stat membru al Uniunii Europene. Acestea au fost stabilite la Consiliul European de la Copenhaga din 1993 şi sunt împărţite în trei categorii principale. Primul este Criteriul politic şi el presupune că ţara trebuie să aibă instituţii stabile, care să garanteze democraţia, statul de drept (supremaţia legii) şi drepturile omului. Este obligatorie respectarea şi protejarea minorităţilor.

Al doilea este Criteriul economic şi el presupune existenţa unei economii de piaţă funcţionale, dar şi capacitatea de a face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din cadrul Uniunii Europene.

Al treilea este Criteriul legislativ şi administrativ şi el este despre capacitatea ţării de a-şi asuma anumite obligaţii. Acest al treilea capitol prevede abilitatea de a pune în aplicare în mod eficace acquis-ul comunitar, adică corpul de legi, drepturi şi obligaţii comune ale UE. De asemenea, Criteriul 3 este despre capacitatea instituţională şi administrativă de a duce la îndeplinire obiectivele politice, economice şi monetare ale Uniunii. În context ar fi de notat că, la summitul de la Madrid din 1995, s-a adăugat o cerinţă privind adaptarea structurilor administrative ale statului candidat pentru a asigura transpunerea cu succes a legislaţiei europene. De asemenea, în procesul de extindere, se ia în calcul capacitatea Uniunii Europene de a absorbi noi membri”, a mai spus el.

Dmitri Torner a remarcat că, toate cele menţionate arată că Republica Moldova are în faţă un drum lung şi anevoios.

„Să vedem dacă autorităţile vor face faţă provocărilor pe care le presupune acest drum”, a subliniat politicianul.