Irina Vlah, liderul Partidului Republican „Inima Moldovei”, a spus că, deoarece suntem în perioada sărbătorilor naţionale de la final de august, a decis să propună câteva teme la care să cugetăm serios cu toţii pentru că ţin de prezentul şi viitorul Republicii Moldova.

„De fapt, aceste teme reprezintă titluri de ştiri, care au circulat în spaţiul informaţional al Republicii Moldova în ultima perioadă şi care ne oferă o privire de ansamblu asupra situaţiei în care a ajuns ţara. Iată despre ce subiecte e vorba:

– Deficitul balanţei comerciale, în ianuarie-iunie 2026, a înregistrat o creştere de 3,7%, comparativ cu perioada respectivă din anul 2025;

– Intrările de investiţii străine directe în Republica Moldova, în primul trimestru al anului curent, s-au redus cu 47,1% faţă de perioada similară a anului trecut. Totodată, profiturile reinvestite (un indicator al încrederii investitorilor deja prezenţi pe piaţă) s-au diminuat cu 35,8%;

– Clasamentul Internaţional al Riscului şi Rezilienţei Investiţionale (Global Investment Risk and Resilience Index) pentru anul 2026 arată că, în decurs de doar un an, Republica Moldova a pierdut 19 poziţii şi a trecut de pe locul 82 pe 101;

– La mijlocul anului curent, datoria publică totală trecuse deja de 143 de miliarde de lei. Numai în primele cinci luni ale anului curent au fost contractate credite de peste 10 miliarde de lei. În rezultat, creşte presiunea deservirii datoriei de stat. Spre exemplu, în 2027 Republica Moldova va avea de achitat doar dobânzi pentru creditele contractate anterior în valoare de peste 6 miliarde de lei;

– Datoria de stat internă a crescut, în primele şapte luni ale anului 2026, cu 5,78 miliarde de lei, ajungând la 57,7 miliarde lei. În 2026, datoria de stat internă creşte cu circa 825 milioane de lei în fiecare lună;

– În rating-ul European Innovation Scoreboard, Moldova a fost clasată pe ultimul loc (al 40-lea) în Europa după nivelul de inovaţii;

– Rezultatele activităţii unei comisii parlamentare de anchetă, a arătat că statul a pierdut controlul, în calitate de fondator, asupra a circa două treimi din totalul celor 515 întreprinderi de stat;

– Ministerul Economiei şi Digitalizării a redus prognoza de creştere economică pentru anul curent de la 2,2% la 1,8%;

– A fost revizuită şi prognoza privind inflaţia în 2026. Se aşteaptă că aceasta va fi de 7,3%, deşi nu este exclus să crească până la 8,2%. Aceasta în condiţiile în care rata cumulativă a inflaţiei, în perioada 2021-2025, deja a constituit 62,15%;

– Numărul de funcţionari publici a crescut în ultimii ani cu circa 26 000. Astăzi, fiecare al treilea angajat în Moldova este în sectorul public;

– Bugetele autorităţilor publice centrale au fost majorate în ultimii ani cu circa 7 miliarde de lei;

– A fost adoptat Programul pentru realizarea Strategiei naţionale de apărare pentru perioada 2026-2030, care prevede majorarea cheltuielilor pentru apărare până la 1% din PIB. În acest an 1% din PIB va însemna circa 3,8 miliarde de lei, iar către 2030 – va depăşi 5 miliarde de lei;

– Ministerele au planificate achiziţii publice în acest an, multe dintre care chiar sunt inutile, de circa 1 miliard de lei;

– Politica fiscală pentru anul viitor va creşte presiunea pe fermieri, pe sectorul HoReCa şi, indirect, pe cetăţeni;

– Majorările de salarii pentru profesori din 1 septembrie se amână;

– Tarifele la gaze au crescut din nou, ceea ce iarăşi va lovi în oameni, inclusiv pentru că se va scumpi tot ce se produce pe bază de gaze;

– Autorităţile nu exclud că şi tarifele la energia electrică ar putea creşte, dacă preţurile de achiziţie vor creşte;

– Tarifele la apă şi canalizare au crescut recent în mai multe localităţi din ţară, inclusiv în municipiul Chișinău;

– Numărul populaţiei cu viză de reşedinţă permanentă continuă să scadă. Potrivit unor estimări, în ultimii ani s-a redus cu circa 300 000. Continuă să scadă şi numărul tinerilor (14-34 ani). Numai în ultimul an numărul acestora a scăzut cu 13,5 mii persoane sau cu 2,5%”, a spus politiciana pe blogul său.

Irina Vlah a menționat că, cele constatate sunt suficiente pentru a ne face o impresie generală despre situaţia în care a ajuns ţara.

„Iar concluziile le facem deja singuri. De asta şi spuneam că e un fel de lectură de sărbători, când avem cu toţii mai mult timp pentru a reflecta asupra situaţiei în care am ajuns şi asupra soluţiilor ce se impun”, a mai spus ea.