Victor Nichituș

Uniunea Europeană trebuie să își definească raporturile cu țările din Parteneriatul Estic. Pentru ca cetățenii Republicii Moldova, în toamnă, la alegerile prezidențiale, să poată face asumat o alegere.

Deocamdată Uniunea Europeană nu știe încotro să o ia. Comisarul european pentru politică externă, Josep Borrell, anunță “sfârșitul dominației americane” și “începutul secolului asiatic”, prin care se înțelege dominația chineză. Borrell nu e un oarecare, este șeful diplomației europene.

Oficialul spune că “presiunea de a alege o tabără e mare. Noi, UE, nu trebuie să ne lăsăm instrumentalizați de vreuna dintre ele. Trebuie să dăm prioritate valorilor și intereselor UE”.

Borrell a dat de înțeles că relațiile dintre UE și Federația Rusă vor începe să se încălzească.

Așadar, Uniunea Europeană are de ales între Statele Unite și China. Și nu știe ce să facă.

Washingtonul a prezentat pe 16 mai arma laser. În 2019 au dat de pământ cu acordurile militare internaționale, prin ieșirea din INF, pe 21 mai americanii au spus la revedere și tratatului Cer deschis. Terminarea tratatelor internaționale care controlau, cât de cât, armamentele nucleare și apariția publică a armei laser, înseamnă sfârșitul ordinei mondiale știute.

Jurnalistul moldovean, Dmitrii Calac, a spus, cu subiect și predicat, ceea ce politicienii de la Chișinău gândesc dar se feresc să spună: „Uniunea Europeană și Republica Moldova trebuie să se întâlnească la masa de negocieri, să-și revadă înțelegerile și să stabilească o perspectivă europeană clară”.  De aici.

Calac, afirmă că oficialii europeni au inventat DCFTA special pentru țările „Parteneriatului Estic”. Potrivit lui, DCFTA nu e nici Uniune vamală , nici liber schimb. „Formatul în cauză presupune armonizarea legislației moldovenești într-un mod unilateral. Moldova trebuie să pună în aplicare mai mult de 300 de directive europene, inclusiv, cele care au fost adoptate după semnarea Acordului de asociere, neavând nici o implicare la adoptarea lor”, spune Calac.

Modificările legislației moldovenești reprezintă cedări de suveranitate către Uniunea Europeană. Autoritățile moldovene afirmă public că fac acest lucru pentru perspectiva europeană a Republicii Moldova. Pe de altă parte, Bruxelles-ul oficial nu vorbește despre deschiderea acestei perspective pentru statul moldovean. Să înțeleg că aceste cedări se fac doar de dragul ajutorului macro-financiar?

Din declarația făcută de înaltul reprezentant al UE pentru politică externă și securitate comună, Josep Borell, înțelegem că, în lipsa SUA / NATO, statele din Parteneriatul Estic vor deveni o zonă gri în care interesul Federației Ruse se va împleti cu cel al Uniunii Europene.

Pusă să aleagă între  Statele Unite și China, Uniunea Europeană încă nu știe ce să facă. Pusă să aleagă între Uniunea Europeană și Federația Rusă, Moldova știe ce să facă.

Vă amintesc despre discursul președintelui Dodon, din ianuarie 2020, pe care l-a susținut în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Trei elemente au definit discursul lui Dodon: instituțiile  europene să susțină cetățenii moldoveni și nu partidele; reforma justiției trebuie să fie scoasă din albia dezbaterilor politice; acordarea unui statut de neutralitate Republicii Moldova va contribui la consolidarea securității în regiune și va avea un impact pozitiv asupra procesului de reglementare transnistreană.

Un bilanț, la rece, al avantajelor și dezavantajelor cedărilor de suveranitate făcut de statul moldovean în favoarea Uniunii Europene va arăta, că deocamdată este un scor relativ egal.

Ca bilanțul să fie în favoatrea Moldovei dintre Prut și Nistru, autoritățile de la Chișinău ar trebui să dea dovadă că au înțeles cuvintele lui Trump, de la tribuna ONU:  “The future does not belong to globalists. The future belongs to patriots. The future belongs to sovereign and independent nations who protect their citizens, respect their neighbors, and honor the differences that make each country special and unique”. Viitorul nu aparține globalizării. Viitorul aparține patrioților.