În timp ce piaţa construcţiilor din Republica Moldova, în primul semestru al anului curent, a intrat în declin (după doi ani de creştere semnificativă: 4,8% – în 2024 şi 32,2% – în 2025), piaţa construcţiilor din Uniunea Europeană înregistrează o evoluţie moderată.  Creşterea sectorului construcţiilor în 2026 este mai mică decât se prognozase anterior – se estimează că aceasta va fi de 2%, pe când anterior era estimată la 2,4%. Acest indicator este destul de bun, dacă luăm în calcul că anii 2023 şi 2024 au fost de declin (în aceşti ani producţia în construcţii a înregistrat descreşteri de peste 3% în total), iar anul 2025 a consemnat o redresare a situaţiei destul de modestă – creştere de doar 0,2%. Şi în anii următori se aşteaptă ca piaţa construcţiilor din UE să aibă o evoluţie moderată. Creşterea pentru 2027 este estimată la 2,2%, iar pentru 2028 – 1,9%.   

Relevante din acest punct de vedere sunt preţurile de producţie în construcţii în Uniunea Europeană. În ultimul deceniu (2015-2025) numai în cazul clădirilor rezidenţiale noi acestea au crescut cu 48,2%. Cea mai mare parte a acestor creşteri s-a înregistrat în ultimii ani: 5,8% – în 2021, 12,2% – în 2022 şi 6,9% – în 2023. În 2024 şi 2025 creşterea respectivă s-a încetinit – 2,3% şi, respectiv, 1,3%. La nivel naţional, cele mai rapide scumpiri din ultimul deceniu s-au înregistrat în Bulgaria (+166,1%), Ungaria (+155,4%) şi România (+130,7%).

Apropo, situaţia din România la capitolul lucrări de construcţii este una destul de bună. În primele şapte luni ale anului curent, lucrările de construcţii au crescut cu 11,2%. În primele cinci luni ale anului curent, acest indicator în genere ajunsese la 12%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Evoluţia în domeniul construcţiilor din România este susţinută în principal de investiţiile publice, însă specialiştii avertizează că datele pentru a doua jumătate a anului ar putea arăta diferit, deoarece au fost identificate o serie de riscuri mari pentru sector. Printre acestea se numără creşterea costurilor, presiunea asupra fluxurilor de numerar ale constructorilor, incertitudinile politice şi dificultăţile legate de atragerea fondurilor europene.

Dar dacă e să revenim la creşterea domeniului construcţiilor din România, atunci se cere de menţionat că infrastructura şi sectorul rezidenţial sunt principalele motoare ale acestei creşteri. Cele mai importante creşteri au fost înregistrate în zona rezidenţială, unde volumul lucrărilor a avansat cu aproximativ 16%. Proiectele de infrastructură au crescut cu circa 14% şi continuă să reprezinte mai mult de jumătate din activitatea sectorului. În această categorie intră lucrări pentru drumuri, căi ferate şi spitale.

Deci, dacă în cazul României asistăm la o evoluţie semnificativă, iar în cazul Uniunii Europene, în general, – la o evoluţie moderată, atunci în cazul Republicii Moldova vorbim de un declin evident. În momentul aderării la Uniunea Europeană, piaţa construcţiilor din Republica Moldova va fi puternic impulsionată şi eu am explicat anterior, într-un material la temă, ce va avea la bază acest proces. Însă, şi până atunci trebuie de întreprins măsuri concrete pentru a stopa declinul şi a asigura o dezvoltare pe măsură a acestui important segment al economiei naţionale. Şi acest lucru este cât se poate de posibil, iar exemplele anilor 2024 şi 2025 au demonstrat aceasta. Trebuie doar de făcut o analiză a situaţiei, de văzut ce a determinat declinul din semestrul unu al anului curent şi, desigur, de adoptat deciziile ce se impun. Nu e vorba de minuni, ci de clarviziune şi pragmatism.

Viorel Godea, director general al companiei „Lagmar”