ro 
Cum era de așteptat, decizia de marți a Curții Constituționale a provocat reacții dintre cele mai diferite în rândurilor politicienilor și ale comentatorilor politici. Și multe critici, nu doar nefondate și gratuite, unele pertinente, aș spune eu.
Deși sunt și experți care spun că magistrații Curții nu au avut cum să ia altă hotărâre și cea luată de ei este absolut corectă.
Vă amintesc, Curtea a decis ieri că Parlamentul Republicii Moldova nu poate fi dizolvat cu șase luni înainte de expirarea mandatului șefului statului – lucru care și așa era stipulat expres în textul Constituției. Dar Curtea a fost sesizată, era obligată să se pronunțe, și s-a pronunțat.
Ea a mai stipulat că Parlamentul Republicii Moldova nu poate fi dizolvat cu șase luni înainte de expirarea mandatului șefului statului, chiar dacă în această perioadă președintele țării demisionează și sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea Parlamentului. Și această decizie este una care, în mod sigur, are o motivație – Articolul 85 „Dizolvarea Parlamentului” al Constituției, în aliniatul 4, care prevede că „Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova şi nici în timpul stării de urgență, de asediu sau de război”.Ceea ce, în opinia mea, nu are o explicație și, mai ales, o fundamentare în textul Constituției este stipularea magistraților Înaltei Instanțe că „alegerile parlamentare anticipate și alegerile prezidențiale nu pot avea loc în aceeași zi” și că „desfășurarea alegerilor parlamentare și a alegerilor prezidențiale (ordinare sau anticipate) în aceeași perioadă este interzisă”.
De ce Curtea a decis astfel, dacă niciunul dintre articolele Constituției nu prevede astfel de restricții? Are cineva o explicație?
Nu trebuie să fii jurist constituționalist ca să înțelegi că în acest caz Înalta Instanță și-a depășit împuternicirile, a ieșit din cadrul său legal, arogându-și atribuții legislative. În acest caz, Curtea a decis în locul Parlamentului, cel care este ales de popor și în numele poporului are dreptul de a stabili cadrul legal și constituțional. Dar nu Curtea, care nu are mandatul poporului de a face legi și, mai ales, legi constituționale, ci doar de a le interpreta.
Astăzi avem o perioadă de ofensivă agresivă a puterii judecătorești care vrea să substituie puterea legislativă și executivă. Deja de câteva decenii instanțele din Chișinău decid în locul Primăriei și a Consiliului Municipal cine și ce teren poate să privatizeze (pe această cale s-a ajuns până și la privatizarea trotuarului pe unele străzi aflate chiar în buricul târgului), cine, unde și ce bloc poate să construiască. Iată însă că și Înalta Instanță decide când și cum pot avea loc alegerile parlamentare și prezidențiale.
De ce a scos această decizie Curtea Constituțională? Unii analiști deja au răspuns la această întrebare. Ei afirmă că desfășurarea concomitentă a alegerilor prezidențiale și parlamentare le convine socialiștilor și președintelui Igor Dodon. Dacă cele două scrutine ar avea loc concomitent, Partidul Socialiștilor ar obține un rezultat mai bun, dat fiind că Igor Dodon ar servi drept locomotivă electorală, ar mobiliza electoratul de stânga, care ar avea un motiv în plus de a face efortul de a merge la secțiile de votare: ca să voteze nu doar pentru Parlament, ci și pentru președinte.
Dacă este așa, atunci trebuie să înțelegem că magistrații Curții se mai fac vinovați de un păcat, nu doar de depășirea atribuțiilor lor, ci și de modificarea cadrului legal în interesele politice ale unor actori politici. În cazul dat este vorba de unele formațiuni de opoziție: PAS, PPDA, Pro Moldova și poate Partidul Șor, deși nu sunt sigur. Apropo, această decizie ar putea să îi convină și Partidului Democrat, dacă democrații vor decide să participe la următoarele alegeri.Decizia Curții Constituționale este, în opinia mea, demnă de toată critica nu doar sau nu neapărat pentru că vine să strice jocul electoral al socialiștilor și al președintelui Dodon, ci pentru că prelungește, cel puțin cu jumătate de an, starea de haos din Parlament în care nu există o majoritate parlamentară. Alegerile parlamentare anticipate ar fi fost o soluție pentru a pune capăt situației de instabilitate, iar desfășurarea lor concomitent cu cele prezidențiale ordinare ar fi economisit și niște bani la bugetul de stat.
