În ultimele luni, s-a discutat mult despre impozitarea coletelor de pe platformele de comerţ internaţionale în contextul reformei fiscale. Iar ultimele discuţii au ţinut de prelungirea cu o lună (până la 1 noiembrie 2026) a termenului de intrare în vigoare a prevederilor ce stabilesc aplicarea TVA de 20%, dar şi a unei taxe fixe de 12 lei pentru fiecare colet. 

Unii calculează cu cât vor cheltui mai mult cetăţenii ce fac cumpărături de pe platformele de comerţ internaţionale. Spre exemplu, pentru un colet în valoare de 1 000 de lei, TVA plus o taxă fixă de 12 lei, ar însemna un plus de 212 lei. Dacă valoarea coletului depăşeşte 150 de euro, destinatarul va plăti suplimentar şi taxele vamale aferente produselor respective.

Alţii calculează cât va obţine suplimentar bugetul de stat în fiecare an de pe urma impozitării coletelor. Iar cel mai frecvent în acest context este vehiculată cifra de 2 miliarde de lei anual.

A treia categorie se axează pe modalitatea de colectare a TVA, iar întrebarea ce răsună frecvent este: TVA se va colecta în momentul achitării către furnizor sau la ridicarea coletului? Apropo, autorităţile au dat deja unele asigurări că fiecare operator poştal va putea stabili propria procedură de achitare a TVA, în funcţie de specificul platformei cu care colaborează.

Dar prea puţini îşi amintesc de cel mai principal argument, care a stat la baza iniţiativei de impozitare a coletelor de pe platformele de comerţ internaţionale. Iar acesta ţine de necesitatea de a asigura condiţii de concurenţă loială pe piaţa internă. Or, comercianţii locali sunt evident discriminaţi, ei fiind obligaţi să achite impozite şi taxe, să suporte cheltuieli de chirie, să achite salarii etc. În aceste condiţii, dacă statul nu introducea impozitarea coletelor, mulţi dintre ei pur şi simplu şi-ar fi sistat activitatea, iar aceasta ar fi însemnat o tragedie pentru economia naţională. Ca să fie clar ce am în vedere, voi invoca unele cifre oficiale. În 2025, potrivit datelor Serviciului Vamal, în Republica Moldova au ajuns din străinătate peste 11,2 milioane de colete. Doar pentru cele care au depăşit valoarea de 150 de euro (aproape 70 000 de colete), au fost achitate taxe de vămuire, ceea ce a adus la bugetul de stat circa 1,1 miliarde de lei. Celelalte colete nu au fost impozitate, iar aceasta a exercitat o presiune semnificativă asupra comercianţilor locali.

Ca să avem un tablou cât mai clar, voi aminti că întreprinderile mici şi mijlocii (ÎMM) constituie circa 99,7% din numărul total al întreprinderilor din Moldova. Numărul mediu anual de salariaţi în ÎMM constituie circa 393 mii, deţinând 71,6% din totalul numărului mediu de salariaţi al întreprinderilor. În 2025, veniturile din vânzări ale ÎMM au însumat 563,3 mlrd. lei sau 73,4% din veniturile din vânzări în total pe economie. IMM-urile concentrate strict pe comerţ reprezintă 30,7%. Deci, IMM-urile reprezintă cea mai mare parte a economiei naţionale a Republicii Moldova, iar cele specializate în comerţ – aproape o treime din numărul total de IMM.

Pe lângă aspectul legat de comercianţii locali, trebuie luat în calcul şi aspectul legat de necesitatea aplicării unor standarde apropiate de cele ale UE, de vreme ce Republica Moldova este în plin proces de integrare europeană.

Astfel, începând cu 1 iulie 2026, UE a eliminat scutirea de taxe vamale pentru coletele sub 150 de euro şi a introdus o taxă fixă de 3 euro per categorie tarifară de produse dintr-un colet. Această măsură va fi valabilă cel puţin până la 1 iulie 2028.

De asemenea, o taxă de 2 euro per articol pentru coletele provenite din ţări din afara UE este programată să intre în vigoare din 1 noiembrie 2026. În UE, Taxa pe Valoarea Adăugată se aplică tuturor coletelor şi este colectată fie direct la plasarea comenzii prin sistemul IOSS (Import One Stop Shop), fie la momentul vămuirii de către transportator. Unele ţări membre ale UE au şi taxe suplimentare, pe lângă cele menţionate. Spre exemplu, România a introdus, de la 1 ianuarie 2026, o taxă naţională de manipulare de 25 de lei, aplicată în paralel cu taxa UE de 3 euro până la unificarea completă a procedurilor (cel târziu în noiembrie 2026). Şi toate aceste acţiuni se fac inclusiv pentru protejarea pieţei interne, dar şi pentru asigurarea concurenţei loiale.

Am considerat necesar să menţionez toate aceste lucruri pentru ca, atunci când se discută despre impozitarea coletelor de pe platformele de comerţ internaţionale, să avem un tablou complex, dar nu să calculăm doar cât vor plăti în plus oamenii sau cât va încasa suplimentar bugetul de stat.

Mircea Baciu, antreprenor din Republica Moldova