www.ipre.md

Principala cauză de producere a accidentelor în municipiul Chișinău este neacordarea priorității pietonilor. În comparație cu anul 2018, în anul 2020 ponderea acestor accidente a crescut cu 10%, atingând cota de 26% din numărul total de accidente înregistrate în municipiul Chișinău. Pietonii reprezintă grupul cel mai vulnerabil, astfel trebuie depuse eforturi adiționale de securizare a trecerilor de pietoni, pentru a reduce semnificativ accidentele de acest gen.

În acest context, Stanislav Ghilețchi, Directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, a elaborat o notă analitică în care analizează care sunt principalele cauze și probleme, dar și cum poate fi micșorat numărul de accidente în municipiul Chișinău.

Potrivit autorului, doar în anul 2019, în accidente rutiere au decedat 277 de persoane. Astfel, Republica Moldova înregistrează 78 de decese la un milion de locuitori. Totodată, potrivit datelor oferite de poliție, în perioada ianuarie – august  2020, în capitală s-au produs 477 accidente rutiere, în urma cărora 20 de persoane au decedat, iar 539 au fost traumatizate. Numărul este în descreșterea comparativ cu anul precedent (pentru primele 8 luni ale anului). Însă, în perioada martie-iunie 2020 mobilitatea cetățenilor a fost mult mai mică, din cauza restricțiilor instituite de către Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică.

Factorii care contribuie la producerea accidentelor:

1. Infrastructura stradală neadecvată pentru a minimiza erorile umane. Regulamentul Circulației Rutiere (RCR) conține prevederi clare cu privire la amplasarea indicatoarelor rutiere sau tipurilor de marcaje necesare pentru a asigura nivelul de informare necesar pentru respectarea regulilor de circulație. Dar, realitatea de pe drumuri, confirmă faptul că doar aceste elemente nu sunt suficiente pentru a obliga șoferii să respecte regulile, în mod special, atunci când traficul este unul haotic și nu există o cultură înaltă de respectare a tuturor indicatoarelor rutiere, situație caracteristică municipiului Chișinău.
2. Vizibilitate redusă în intersecții. Autoturismele parcate în nemijlocita apropiere a intersecțiilor și trecerilor de pietoni reduc semnificativ vizibilitatea. Conform Regulamentului Circulației Rutiere oprirea și staționarea sunt interzise pe trecerile pentru pietoni la o distanță mai mică de 5m înainte de acestea și în intersecții la o distanță mai mică de 15m de acestea. În realitate, din cauza numărului mare de autoturisme și numărului redus de locuri de parcare, șoferii nu respectă aceste prevederi.
3. Marcajul rutier confuz. Marcajele rutiere sunt utilizate pentru a ghida, a avertiza, a interzice și a oferi informație adițională atât pentru șoferi, cât și pentru pietoni. În ultimii doi ani, situația cu aplicarea marcajului rutier din capitală s-a îmbunătățit, dar, deși acesta este aplicat, câteodată poate aduce la mai multă confuzie decât claritate. Marcajul rutier aplicat pe anumite porțiuni de drum, nu reflectă utilizarea reală a drumului, iar acest fapt nu permite deplasarea cu respectarea acestuia. De exemplu, porțiuni ale străzii Socoleni au fost împărțite în două benzi a câte 5.5m fiecare.
4. Iluminare redusă a trecerilor de pietoni. În anul 2017, autoritățile locale au început iluminarea trecerilor de pietoni din capitală. Din totalul de peste 1000 de treceri de pietoni din municipiul Chișinău, aproximativ o treime este iluminată corespunzător. Iluminatul stradal nu este suficient pentru a asigura o iluminare bună a trecerii de pietoni, în mod special în perioada rece a anului, atunci când majoritatea cetățenilor poartă haine de culoare închisă.

Reieșind din analiza făcută, autorul notei analitice vine cu o serie de recomandări:

1. Instalarea pilonilor și aplicarea marcajului rutier care ar interzice parcarea în nemijlocita apropiere a intersecțiilor și trecerilor de pietoni.
2. Elaborarea manualului de bune practici pentru construcția/reamenajarea trecerilor de pietoni pentru stabilirea cerințelor și standardelor: pentru vizibilitate, iluminat, lățimea trotuarului, indicatoarele rutiere și marcajul rutier.
3. Elaborarea planurilor de investiții pentru drumuri mai sigure, efectuarea auditului siguranței rutiere și evaluarea constantă a intersecțiilor periculoase în scopul reducerii numărului de accidente și victime.
4. Îmbunătățirea și consolidarea capacităților întreprinderilor municipale pentru a sprijini implementarea acțiunilor care să crească accesibilitatea și siguranța în trafic.
5. Aplicarea corectă a marcajului rutier și redimensionarea străzilor, astfel încât să fie evitate porțiunile de drum care au doar câte o bandă pe fiecare sens lățimea căreia variază între 5m și 6m.
6. Continuarea programului de iluminare a trecerilor de pietoni din municipiul Chișinău, pentru atingerea unui grad de cel puțin 60% din numărul total de treceri de pietoni din capitală.
7. Transpunerea Viziunii Zero în politicile elaborate la nivel local: (a) micșorarea distanțelor de traversare prin extinderea bordurilor sau construcția de insule pietonale; (b) programarea semafoarelor astfel încât să ofere un avantaj pietonului la traversare.

Pentru detalii descărcați nota analitică aici.

Menționăm că analiza a fost elaborată  în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia KAS.