Victor Nichituș

Președintele statului român, Klaus Iohannis, a vorbit în conferința de presă susținută marți, 10 noiembrie, despre turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, care vor avea loc la finalul acestei săptămâni.

Iohannis a spus că s-a bucurat să vadă votul cetățenilor moldoveni din primul tur, acordat candidatei Maia Sandu. „Acesta fiind de fapt un vot în favoarea unei evoluții democratice ireversibile a Republicii Moldova, pe care România a susținut-o permanent, și o susține fără rezerve”, a specificat el. În plus, șeful statului român a declarat că autoritățile române vor fi extrem de atente la desfășurarea scrutinului, „pentru a ne asigura că viitorul Republicii Moldova este decis exclusiv de votul liber exprimat al cetățenilor în cadrul unor alegeri democratice, corecte și libere de orice interferențe nedorite”. De aici.

Înțeleg, după o adâncă tăcere referitoare la tot ce s-a întâmplat în spațiul dintre Prut și Nistru, Iohannis a decis să o susțină pe Maia Sandu, colegă cu el în Partidul Popular European – lucru firesc.

Mai puțin firească este prezumția de fraudare a procesului electoral din Republica Moldova pe care a lansat-o folosindu-se de exprimarea “autoritățile române vor fi extreme de atente la desfășurarea scrutinului”. O prezumție care, pare a confirma afirmațiile făcute de Maia Sandu despre fraudare alegerilor și dă greutate curentului mediatic care a vorbit/vorbește despre iminența unei alterării a votului.

Președintele Iohannis afirmă că autoritățile române vor să se asigure că viitorul Republicii Moldova este decis exclusiv de cetățeni. „Vrem să ne asigurăm că viitorul Republicii Moldova este decis exclusiv de votul liber exprimat al cetățenilor în cadrul unor alegeri democratice, corecte și libere de orice interferențe nedorite”, a spus el.

Voi aminti că, în februarie 2020, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu a anunțat despre faptul că Statele Unite și Uniunea Europeană își vor consulta politicile destinate Republicii Moldova cu România. De aici.

Vestea era, probabil, o recunoaștere a faptului că, pe 3 iunie 2019, la Chișinău, diplomații Uniunii Europene și ai Statelor Unite au încheiat o înțelegere referitoare la spațiul dintre Prut și Nistru, fără să se consulte cu Bucureștiul.

În acest context, referirea făcută de președintele Iohannis la alegerile din Republica Moldova poate fi interpretată ca o încercare de asigurare a statului român că nu va fi luat pe nepregătite în cazul existenței unor posibile înțelegeri făcute pe la spatele diplomației române, referitoare la teritoriul dintre Prut și Nistru.

Nu este neapărat vorba de geopolitică căci, după ce Franța a respins propunerile ca Parteneriatul Estic să fie o poartă spre aderarea la Uniunea Europeană nu mai putem vorbi despre integrarea europeană a statului moldovean. De aici.

Lucrul acesta a fost confirmat în iunie 2020, atunci când premierul Chicu a declarat, la videoconferința liederilor Parteneriatului Estic, că această structură politică regională s-a apropiat „moment al adevărului” : „Acum, după 10 ani de cooperare, Parteneriatul Estic fie se reinventează și obține un „un suflu nou”, fie – încet, dar sigur, își pierde relevanța politică. Pandemia a accelerat acest proces”, a spus Ion Chicu. De aici.

În acest context, al stopării extinderii Uniunii Europene către Est, votul cetățenilor moldoveni în turul doi al alegerilor prezidențiale capătă alte valori.

Confruntarea dintre Maia Sandu și Igor Dodon se transformă într-o confruntare a intereselor financiar-bancare asumate de globaliștii europeni și interesul financiar-bancar al statelor naționale.

Cât despre prezumția președintelui Iohannis că procesul procesul electoral moldovenesc ar putea fi viciat, acestă afirmație este o confirmare a faptului că instituțiile statului român nu au încredere în autoritățile statului moldovean. De fapt, președintele României confirmă, indirect, declarația din ianuarie, a premierului Ludovic Orban potrivit căreia, pentru Guvernul României, Cabinetul de la Chișinău nu este un partener serios. De aici.