Victor Nichituș

Am mai spus-o – parlamentarii moldoveni joacă, din decembrie 2020, pe ritmul politic impus de Maia Sandu, iar el este al alegerilor anticipate. Timpul a arătat că analiza mea a fost corectă.

Parlamentarii moldoveni nu au asigurat, pe 25 martie, cvorumul necesar examinării învestirii Cabinetului de Miniștrii desemnat de candidatul președintelui Maia Sandu. Potrivit legislației moldovene în acest moment sunt întrunite toate condițiile pentru a fi declanșate alegeri anticipate. Declanșarea lor ar urma după consultarea șefului statului cu liderii fracțiunilor parlamentare și după o decizie a Curții Constituționale.

Candidatul la funcția de prim-ministru, Igor Grosu, a declarat după eșuarea procedurii de învestire că părăsirea sălii de ședințe a Parlamentului este „o dovadă că acest Parlament nu poate gestiona crizele, că nu poate asigura o majoritate reală care să susțină un Guvern și că e nevoie de organizat alegeri parlamentare”.

În același timp, el a lăsat, involuntar, să se înțeleagă că nu ar fi avut asigurate toate voturile deputaților PAS. Grusu a declarat că la ședința Consiliului Național al PAS a fost analizat subiectul învestirii sau ne-învestirii Cabinetului de Miniștri, existând opinii diferite. „Păreri au fost diferite, au fost deputați care aveau opțiunea de vot, alții se mai gândeau, urma ca în cadrul dezbaterilor să fie luată decizia finală”, a menționat Grosu.

Nu știm cu certitudine care ar fi fost comportamentul de vot al PAS – cel mai probabil, comportamentul lor ar fi fost unul de declanșare al alegerilor parlamentare anticipate, scopul anunțat repetat de această formațiune politică.

Fostul judecător constituțional, Victor Pușcaș, afirmă că, există posibilitatea ca  în timpul consultărilor pe care președintele Maia Sandu le va purta cu fracțiunile parlamentare, pe tema  dizolvării Parlamentului, să fie înaintată candidatura majorității parlamentare – adică a ambasadorului Golovatiuc, el fiind sprijinit de PSRM/Partidul Șor.

Cel mai probabil, așa se va întâmpla: PSRM/Șor vor înainta această candidatură, dar președintele Sandu o va refuza și, după ce va primi un aviz pozitiv din partea Curții Constituționale, va semna decretul de dizolvare a Parlamentului și declanșare a alegerilor anticipate.

Scenariul acesta se datorează comportamentului indecis al parlamentarilor moldoveni. Maia Sandu și PAS au reușit timp de trei luni să semene disensiuni în rândul deputaților pentru a-și atinge scopul dorit – anticipate.

86 de deputați  nu a reușit, timp de trei luni, să găsească compormisul necesar formării unei majorități parlamentare solide care să impună președintelui un prim-ministru. S-a văzut, în timp, că au existat partide care au fost atrase de mirajul unei colaborări cu PAS, gen Platforma DA ori Partidul Democrat din Moldova, dar și ascunse fricțiuni între PSRM, Partidul Șor și Pro Moldova care nu au putut împărți pielea ursului din pădure.

Mai mult, atunci când judecătorii constituționali au oferit o a doua șansă, obligând președinția să poarte consultări cu fracțiunile parlamentare, deputații nu s-au pregătit serios pentru întâlnirea pe care au avut-o cu președintele Sandu. Nici o formațiune parlamentară nu a declarat ferm, cu subiect și predicat, că există o majoritate parlamentară și un candidat la funcția de prim ministru – doar Mariana Tauber, de la Partidul Șor a pronunțat numele Marianei Durleșteanu la ieșirea de la consultări. Nici măcar Igor Dodon, care a avut un comportament lipsit de verticalitatea puterii care ți-o oferă numărul mare de deputați socialiști din legislativ, nu l-a pronunțat.

Comportamentul difuz și vulnerabil al lui Igor Dodon, i-a oferit posibilitate șefului statului să își numească propriul candidat. Maia Sandu a vândut unor fracțiuni parlamentare iluzia unei posibile participării la guvernare ori, după vizita procurorului general în Parlament și lipsirea de imunitate a doi deputați, o iluzorie asigurare pentru alții. Nu știm pentru cine.

Unii comentatori entuziasmați au spus că, prin numirea lui Grosu în calitate de candidat la funcția de prim ministru, statul moldovean ar fi avut șansa să vadă lumina de la capătul tunelului. Ca să fie mai credibil în dorința lui de învestire, candidatul la funcția de prim-ministru și-a botezat Programul de Activitate al Guvernului drept „Moldova Sănătoasă”.  Nimeni nu a crezut avertismentul meu: lumina care se vedea în depărtare este a alegerilor parlamentare anticipate.

Parlamentarii PAS erau gata să nu își voteze propriul guvern. Ei au fost salvați de comportamentul deputaților socialiști și cei ai Partidului Șor, cel mai probabil, Maia Sandu a folosit metode specifice pentru a se asigura de acest comportament.

Percepția generală despre declanșarea alegerilor anticipate este favorabilă PAS – nu sunt ei responsabili pentru pentru nevotarea Cabinetului de Miniștri, dimpotrivă. Este un plus electoral greu.

Maia Sandu a reușit imposibilul, va declanșa alegeri anticipate având în parlamentul moldovean doar 15 deputați. Nu cred că judecătorii constituționali vor acorda o a doua șansă acestui Parlament.

Trenul alegerilor anticipate va lăsa în urma lui puțini supraviețuitori. Mă întreb dacă nu cumva misiunea PAS a fost/este de canibalizare a dreptei politice moldovenești – atunci drepta pro-europeană și naționalistă dintre Prut și Nistru va fi reprezentată de un partid de stânga neo-marxist.