Fostul ministru al Economiei și Infrastructurii, Sergiu Răilean, în cadrul unui interviu pentru coment.md, a vorbit despre realizările Guvernului Filip în perioada 2016-2019 la capitolul creștere economică, exporturi, importuri, investiții, cum a reușit Guvernul Filip să dezvolte politicile IT, cum au crescut investițiile, dar și ce a presupus programul „Drumuri bune” și cu ce rezultate s-a soldat în perioada guvernării lui Pavel Filip. Sergiu Răilean a vorbit și despre ideile PDM pentru următorii patru ani în toate domeniile economice și de infrastructură enumerate.

Coment: Cum ați caracteriza activitatea economică în perioada guvernării lui Pavel Filip?

Sergiu Răilean: Începând cu anul 2016, odată cu învestirea Guvernului Filip, indicatorii economici au înregistrat o creștere constantă, inclusiv a PIB-ului cu 4,5% anual, în mare parte datorită reformelor structurale și îmbunătățirii mediului de afaceri, ceea ce a dus la relansarea economiei după descreșterea PIB-ului cu 0,5% în 2015.

Reformele pro-business promovate de Guvern au asigurat o dinamică pozitivă în perioada anilor 2016-2018 în majoritatea sectoarelor economiei naționale.

C: Ce ne puteți spune despre sectorul industrial în această perioadă?

S.R.: Sectorul industrial s-a caracterizat printr-o creștere stabilă. În anul 2016, în condițiile unor instabilități de ordin intern și extern (criza financiar-bancară și restricțiile impuse de către Federația Rusă la importul unor produse agricole din Republica Moldova), industria s-a menținut pe un trend ascendent, înregistrând la final de an o creștere de 0,9%. Extinderea activității industriale din cadrul zonelor economice libere, intensificarea exporturilor de produse industriale susținute de beneficiile oferite de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, precum și creșterea cererii interne datorată majorării veniturilor disponibile ale populației au asigurat o creștere a industriei în 2017 de 3,4%.

În anul 2018 influența acestor factori s-a intensificat și, ca rezultat, în 9 luni volumul producției industriale a crescut cu 6%, păstrând un trend pozitiv până la sfârșitul anului 2018.

C: Care ramuri industriale au progresat din 2016 până în 2018?

S.R.: Principalele ramuri industriale care au progresat cu ritmuri rapide în perioada respectivă au fost: industria automotive, în special producerea de fire și cabluri electrice și de piese pentru autovehicule și motoare, care au crescut cu 21,7% și, respectiv, cu 39,4%; industria de îmbrăcăminte, încălțăminte, piei și alte textile, care au înregistrat creșteri cuprinse între 4,8% și 20,9%; industria alimentară, cu o creștere de 4,7%, inclusiv prelucrarea fructelor și legumelor (+14,9%), prelucrarea şi conservarea cărnii (+11,5%), fabricarea uleiurilor și grăsimilor (+31,5%); industria produselor din minerale nemetalice (+16,5%), inclusiv a articolelor din sticlă (+30,6%).

C: Să vorbim despre importuri și exporturi…

S.R.: Guvernul a promovat o politică consecventă orientată spre diversificarea piețelor de desfacere și facilitarea accesului mărfurilor și serviciilor moldovenești pe piețele externe.

Volumul exporturilor, la finele anului 2018, comparativ cu 2015, arăta o creștere de 36%, iar importurile – o creștere de 43%. Exporturile se reorientaseră în continuare spre piețele Uniunii Europene, ponderea acestora ajungând până la 70%, în creștere cu 12% în raport cu 2015.

C: Ce ne puteți spune despre investițiile care au fost făcute în perioada Guvernului Filip?

S.R.: După descreșterea înregistrată în perioada 2015-2016, trendul investițional a revenit pe o traiectorie stabil-ascendentă în 2017-2018. În anul 2017 volumul investițiilor a crescut cu 3,5%, iar în 2018 creșterea investițiilor a ajuns la 7,4%. Evoluțiile respective au fost determinate atât de creșterea investițiilor finanțate din buget, cât și de majorarea investițiilor. Au crescut, în special, investițiile publice în construcții inginerești (drumuri, căi de acces) (+41%), mijloace de transport (+47,6%), clădiri nerezidențiale (+17,4%), iar investițiile private au fost orientate spre maşini şi utilaje (+7,8%), tehnică de calcul (+22,2%), mijloace de transport, evidențiindu-se astfel tendința de retehnologizare a economiei naționale.

C: Ce a întreprins Guvernul Filip pentru crearea unui mediu de afaceri atractiv și motivant?

S.R.: Un obiectiv cheie al agendei de reforme a Guvernului a fost dezvoltarea acestui sector. Astfel, prin eforturi cu întreaga echipă s-a reușit a fi făcută reforma organelor cu funcții de control. În urma acestei reforme s-a redus numărul de instituții ale statului abilitate cu funcții de control de la 58 la 13 organe subordonate Guvernului și 5 regulatori autonomi.

Optimizarea cadrului de reglementare în domeniul controlului de stat a diminuat semnificativ „costul afacerilor”. A fost lansată noua metodologie de control în baza riscurilor, au fost aprobate listele de verificare în control, instituite consilii de soluționare a disputelor în cadrul fiecărui organ de control, precum și a fost consolidat registrul centralizat al controalelor.

O altă realizare este reducerea numărului de acte permisive cu 63% (de la 416 la 152), inclusiv licențe, autorizații și certificate, astfel Nomenclatorul actelor permisive a fost revizuit într-o manieră conceptuală și divizat în trei compartimente: licențe – 34; autorizații – 82; certificate – 36.

Ca urmare a excluderii actelor permisive, doar din reducerea birocrației, conform estimărilor Grupului Băncii Mondiale, au fost generate economii anuale de circa 12 mil. dolari SUA pentru comunitatea de afaceri.

Tot în timpul Guvernului Filip a fost lansată platforma electronică „Ghișeul Unic” pentru eliberarea și gestionarea actelor permisive, cu implementarea graduală a acestui sistem informațional.

C: Știm că au fost promovate mai multe programe pentru finanțarea IMM-urilor.

S.R.: Da, exact. Pentru diversificarea instrumentelor de finanțare pentru întreprinderile mici şi mijlocii, a fost implementat un set de programe de susținere financiară și de acces la instruiri a întreprinderilor mici și mijlocii.

Ne aducem aminte de Programul de atragere a remitențelor în economia națională „PARE 1+1”. Prin intermediul acestui Program a fost facilitat accesul la finanțare pentru 589 de întreprinderi, inclusiv 179 de întreprinderi create/gestionate de femei, suma granturilor aprobate constituind 126 mil. lei. Volumul total al investițiilor în economie, inclusiv contribuția personală a beneficiarilor, constituie 348,87 mil. lei.

A fost și Programul național de abilitare economică a tinerilor (PNAET). Aici au fost instruiți 929 de tineri, din care femei – 460, inclusiv au fost acordate credite preferențiale, cu porțiune de grant, pentru 204 proiecte investiționale,  în sumă de 59.28 mil. lei (suma creditelor), 24,1 mil. lei (suma granturilor).

Programul guvernamental „Gestiunea eficientă a afacerii” (GEA), prin intermediul căruia au fost organizate 186 de cursuri de instruire antreprenorială pentru 5.075 de persoane.

A mai fost lansat și Fondul de garantare a creditelor. Prin intermediul acestui Fond au fost acordate 313 garanții financiare, în valoare de circa 94 mil. lei, care au facilitat eliberarea creditelor în sumă de peste 281 mil. lei și au stimulat investiții în economia națională în valoare de peste 445 mil. lei. Totodată, a fost perfecționată procedura de executare a garanției financiare prin micșorarea comisionului anual al garanției de la 2% la 0,5%, revizuirea criteriilor de eligibilitate pentru aplicare la garanție financiară; au fost perfecționate produsele de garantare existente.

Tot în timpul Guvernului Filip s-a dezvoltat rețeaua incubatoarelor de afaceri. Au fost create încă 2 incubatoare de afaceri (Călărași și Cahul), care găzduiesc circa 40 de companii mici și mijlocii. În total, în cadrul celor 11 incubatoare de afaceri sunt găzduite 198 de companii, din care 106 (54%) sunt gestionate de tineri și 94 (47%) – de femei. Per total, au fost create 960 de locuri de muncă, din care 485 – pentru femei și 425 – pentru tineri.

Programul guvernamental „Femei în Afaceri”, care se află și acum în derulare, presupune acordarea de asistență pentru 408 femei în procesul de lansare a afacerii prin instruire și consultanță asociată (3 028 de ore), 63% din beneficiari sunt din regiuni. 179 de femei și-au înregistrat afacerea în primele 6 luni de la participarea la instruire; au fost create 443 de locuri de muncă. A fost acordată finanțare nerambursabilă pentru lansarea și dezvoltarea afacerii, fiind aprobate spre finanțate 100 de proiecte investiționale în sumă de 14,2 mil. lei. Suma granturilor acordate, inclusiv contribuția proprie a beneficiarilor, aduce investiții directe în economie de peste 24 mil. lei, cu crearea a 585 de locuri de muncă.

C: Sectorul automotive din țară este destul de dezvoltat, dar știm că totul a pornit prin 2016. Cum ați califica activitatea ZEL-urilor, parcurilor industriale și ce investiții au adus aceste întreprinderi?

S.R.: Într-adevăr, în această perioadă, progrese au fost înregistrate în activitatea Zonelor Economice Libere (ZEL) și a Parcurilor Industriale (PI) – volumul total al investițiilor în ZEL (în active imobilizate), pe parcursul perioadei 2016 – septembrie 2018, a constituit peste 160 mil. dolari SUA, ceea ce denotă o majorare de 1,7 ori față de investițiile efectuate până la 1 ianuarie 2016. În aceeași perioadă au fost create 7 500 de locuri noi de muncă (de 2,2 ori mai mult decât până la 1 ianuarie 2016).

De asemenea, a fost creat un parc industrial în mun. Cahul, cu activitate preponderent în domeniul agroindustrial, și a fost extinsă suprafața parcului industrial „CAAN” din Strășeni, unde au fost desfășurate activități din domeniul automotive, electronic și al construcției de mașini.

Investițiile în construirea infrastructurii tehnice și de producție a parcurilor industriale în perioada vizată a însumat 8 mil. dolari SUA. Volumul producției industriale fabricate s-a majorat cu peste 50 la sută, atingând o valoare de 5.065 mil. lei, iar volumul plăților la bugetul public național a constituit 727 mil. lei. În perioada menţionată, în cadrul parcurilor industriale au fost înregistrați 13 agenți economici în calitate de rezidenți, care au creat peste 1 200 de locuri de muncă.

C: Cum au fost promovate în acea perioadă politicile din sfera societății informaționale?

S.R.: Politicile în sfera societății informaționale, a tehnologiei informaționale și comunicațiilor, au fost promovate prin transpunerea legislației Uniunii Europene în legislația națională și dezvoltarea cadrului normativ ce vizează dezvoltarea afacerilor și atragerea investițiilor, facilitarea comerțului electronic, asigurarea gradului necesar de securitate cibernetică, ajustarea sistemului educațional, modernizarea comunicațiilor de urgență etc.

Menționez că au fost create condiții favorabile pentru dezvoltarea afacerilor și atragerea investițiilor străine, prin adoptarea Legii nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației. Tot Guvernul Filip a creat Primul parc IT din Republica Moldova, la data de 1 ianuarie 2018. Am adoptat inițiativa IT visa, care elimină barierele birocratice pentru investitori străini și atrage personalul calificat în domeniul IT.

În martie 2017 a fost creat Centrul de excelență TIC „Tekwill”. Am elaborat noua Strategie de dezvoltare a industriei tehnologiei informației și a ecosistemului pentru inovare digitală pe anii 2018-2023.

O realizare importantă a fost și lansarea Serviciului 112. De asemenea, am asigurat tranziția la televiziunea TV digitală terestră, primul multiplex digital având deja o acoperire de 93% din teritoriu și 95% din  populație, cu capacitatea de 15 programe.

C: Și care sunt rezultatele acestor politici?

S.R.: Avem creșterea veniturilor de la prestarea serviciilor în domeniul TIC cu 36% față de 2015. Peste 300 rezidenți au fost înregistrați în Moldova IT Park. Republica Moldova a avansat cu 4 poziții în Raportul mondial privind evoluția societății informaționale, clasându-se pe poziția 59, precum și 6 poziții în Clasamentul inovației pentru anul 2018, ocupând locul 48. Tot noi am dublat veniturile de la prestarea serviciilor tehnologiei informației și creșterea volumului exportului IT cu 68%, în perioada 2016-2017.

C: Ce ne puteți spune despre infrastructura drumurilor? PDM a lansat programul „Drumuri bune”. Ce rezultate a înregistrat?

S.R.: În cadrul acestui program au fost reparate circa 1 250 km de drumuri naționale din 1 100 de localități, cu un buget de 1600 mil. lei. Tot noi am majorat treptat alocațiile în Fondul rutier destinat întreținerii și reparației drumurilor publice de a 766 mil. lei în anul 2015 până la 1.432 mil. lei în anul 2018. De asemenea, am stabilit un mecanism clar și transparent de distribuire și finanțare a reparației drumurilor locale, cu delimitarea responsabilităților și domeniilor de administrare a rețelei de drumuri publice.

C: Ce își propune Partidul Democrat să facă în următorii patru ani în domeniul economie și infrastructură?

S.R: Pentru următorii patru ani, ne propunem, în primul rând să introducem cota zero pentru companii la impozitul pe venitul reinvestit. Vom continua să extindem rețeaua de centre de excelență și inovație digitală, după modelul Tekwill, în toată ţara, la toate etapele de educație.

Vom continua majorarea în fiecare an a alocările bugetare direcționate de ODIMM (Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii) pentru finanțarea proiectelor economice lansate de tineri.

Ne propunem să recunoaștem dreptul de proprietate asupra criptomonedelor și astfel vom crea un HUB IT regional, Crypto HUB regional, HUB regional Baza de Date (stocare de date).

Vom crea condiții permanente pentru rezidenții parcurilor IT.

Pentru domeniul HORECA, vom introduce TVA de 5%, iar pentru lanțul de producere în agricultură TVA de 10%.

Vrem să introducem și un impozit unic în agricultură în loc de 6 taxe: impozitul pe venit, impozitul funciar, impozitul pe imobil, taxele rutiere, taxele pentru resurse naturale, taxele locale.

Ne propunem să dezvoltăm un program de substituire a importurilor de produse agroalimentare cu produse autohtone – „Cumpăram Fabricat in Moldova”. Toate serviciile de stat vor fi digitalizate în 2 ani. Plățile făcute online vor fi subvenționate și vom stimula folosirea de plată cu telefonul mobil.

La capitolul licitații și achiziții publice, ne propunem ca acestea să fie organizate de o  companie din UE sau SUA, selectată prin concurs. Serviciul Vamal și Inspectoratul Fiscal de Stat vor fuziona în Agenția Venituri.

Serviciul Vamal, Inspectoratul Fiscal de Stat, Agenţia Proprietăţii Publice, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi Consiliul Concurenței vor fi supuse evaluării externe o dată pe an. Evaluarea va fi efectuată de o companie specializată din UE sau SUA, cu sancțiuni în consecință.

Vom anula impozitul de 3% la depozitele bancare și vom ridica plafonul de la 1,2 mln. lei la 3 mln. lei, pentru întreprinderile care se înregistrează ca plătitor de TVA.

Venitul folosit pentru plata dobânzii la creditele ipotecare nu va fi impozitat, la fel nici tichetele de masă nu vor mai fi impozitate.

Vom oferi un regim fiscal similar celor din parcurile IT pentru BPO (Business Process Outsourcing, audit, consultanță, contabilitate).

La capitolul infrastructură, ne propunem că asigurăm cu 1 km de drum reparat fiecare sat, în fiecare an.

De asemenea, vom crea Agenția de Gestionare a Deșeurilor: un sistem integrat de gestionare a deșeurilor, asigurând paralel lichidarea tuturor gunoiștilor neautorizate la nivel de țară și vom implementa programul „Apă bună pentru fiecare” – program național de conectare a 100 000 oameni anual la apă și canalizare.

C: Vă mulțumim!