Întâlnirea nu a fost ignorată de decidenții ruși. Putin a declarat, amenințător, că amestecul oricărei țări în conflictul din Ucraina va fi întâmpinat cu un răspuns rapid și că Rusia va folosi mijloace pe care nimeni nu se poate lăuda că le are.

Este dreptul suveran al fiecărui stat să ajute militar ori umanitar statul ucrainean. Republica Moldova ajută umanitar Ucraina. Pentru că din punct de vedere militar statul moldovean nu are cu ce. Recent, președintele Maia Sandu a subliniat, public, că „există alte state care pot ajuta militar Ucraina, Republica Moldova ajută cu ce poate” .

În același timp, pe canalele de propagandă rusă se afirmă că războiul care are loc în Ucraina este o confruntare între Federația Rusă și Statele Unite/NATO, iar el „se transformă într-un război pentru apărarea patriei”. Patriei ruse, evident. Trimiterea la cel de al doilea război mondial este făcută cu bună știință, căci în spațiul rus/sovietic există suficientă ancorare a mentalului colectiv în a crede că URSS a câștigat, fără ajutorul nimănui, cea de a doua conflagrație mondială. Prea puțin se cunoaște în spațiul ex-sovietic despre ajutorul, militar/economic/financiar, acordat de aliați lui Stalin.

Mesajele propagandei ruse de război pregătesc cetățenii Federației Ruse pentru un război lung și de durată. Singuri împotriva tuturor, pare a spune Kremlinul.

Tot zilele trecute, în apropierea satului Colbasna, din regiunea transnistreană, acolo unde se află depozitul de muniții al fostei Armate a 14-a, au fost trase focuri de armă. În spațiul public moldav nu există date sigure referitoare la munițiile depozitate în acest depozit militar ori la cantitatea care mai există acolo. În 2005, experții Academiei de Științe a Republicii Moldova au efectuat un studiu care a atenționat că o eventuală explozie a depozitului militar poate fi comparată cu detonarea unei bombe nucleare de o capacitate de 10 kilotone. Raza de acțiune a exploziei poate ajunge la 40-50 de kilometri, efectele acesteia pot fi comparate cu cele ale unui cutremur de 7-7,5 grade pe scara Richter.

Cel mai probabil, atunci când vorbesc despre neutralitate militară a statului moldovean decidenții au în vedere inclusiv prezența, pe teritoriul necontrolat de autoritățile de la Chișinău, a acestui depozit.

Vestea proastă, aflată din informațiile publice, din Vest ori din Est, arată că războiul va dura. Nu se știe cât.

Rămân la ideea că unul din rezultatele acestui război este slăbirea economiei din țările UE, creșterea prețurilor și o posibilă criză energetică. Și nu numai.

Dacă politicul este expresia concentrată a unor interese economico-financiare nu pot să nu mă întreb care este interesul slăbirii Uniunii Europene? Va reuși Macron, președintele nou ales al Republicii Franceze, lider de facto al UE, să consolideze această uniune de state pentru a face față crizei economico-financiare în care am intrat cu toții?

Citesc pe rețelele de socializare: Binecuvântați fie cei ce nu-și creează așteptări, ei nu vor fi niciodată dezamăgiți. Și îmi aduc aminte de doctrina economică lansată de Vintilă Brătianu în anul 1905 -„Prin Noi Înșine!”.

„Prin Noi Înșine!” a fost denumirea uneia dintre doctrinele economice promovate în România de Partidul Național Liberal în prima jumătate a secolului XX. Numele acestei doctrine provine de la articolul manifest „Prin noi înșine!”, publicat la 3/16 mai 1905 de către Vintilă I.C. Brătianu în ziarul Voința Națională.

Doctrina avea să fie pusă în practică pe timpul guvernărilor liberale din 1922-1926 și 1927-1928, artizanul implemetării sale fiind Vintilă Brătianu, care a deținut funcția de ministru de finanțe.