Ministrul moldovean de externe Nicu Popescu a specificat, la reuniunea minsterială NATO, de la București trei lucruri importante: Republica Moldova este o țară neutră, însă neutralitatea nu înseamnă autoizolare, demilitarizare, sau indiferență față de ce se întâmplă în lume; statul moldovean este interesat să își fortifice reziliența de securitate non-militară, inclusiv prin intermediul NATO; în contextul dificil din regiune, afectat de războiul din Ucraina, solidaritatea prietenilor statului moldovean este necesară.

Adică, mai pe înțelesul tuturor, un stat neutru trebuie să aibă capacitatea de a se apăra. Sunt de acord că Republica Moldova trebuie să își modernizeze Armata Națională pentru a se putea apăra.

În același timp, există suficiente voci care sugerează că statul moldovean ar trebui să renunțe la statutul de neutralitate. Astfel, politicianul moldovean Octavian Țîcu, a afirmat în spațiul public că statul moldovean este o victimă a neutralității. „Noi suntem o victimă a neutralității. Neutralitatea a fost o chestiune pe care Rusia a salutat-o, dar nu a respectat-o. După prezența ministrului Afacerilor Externe, Nicu Popescu, la summitul NATO de la București, Republica Moldova nu cred că mai este un stat neutru. Pe segmentul de neutralitate cu parteneriatul pentru pace pe care Republica Moldova îl are cu NATO se poate de făcut foarte multe lucruri”, a spus Octavian Țîcu.

Deputații Parlamentului Republicii Moldova sunt cei care se pot, sau nu, expune asupra păstrării neutralității statului moldovean ori renunțarea la acest statut. Ei sunt cei care pot iniția, dacă doresc, schimbarea, cu 67 de voturi, a acestui articol din legea supremă a statului moldovean.

Există suficiente argumente, pro sau contra, inițierii acestui proces.

Am constatat, în timp, că impactul statutului de neutralitate constituțională a protejat Republica Moldova de încercările de a o atrage în proiectele de colaborare militară în spațiul post-sovietic, dar și că această neutralitate nu a fost recunoscută în plan internațional. Prezența militară rusă pe teritoriul Republicii Moldova, în teritoriul național din stânga Nistrului, fiind o stare de fapt și în prezent.

O dezbatere largă, liberă și transparentă, pe marginea acestui subiect, ar trebui să existe. Ca să se pună punct tentațiilor de orice fel.

Amintesc că, potrivit articolului 124 din Constituția Republicii Moldova, care se referă la limitele revizurii legii supreme, expune foarte clar, prin punctul întâi al acestui articol, că dispozițiile caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale. Punctul doi al acestui articol prevede expres că nici o revizuire nu poate fi făcută, dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora. Punctul trei afirmă că legea supremă a statuui moldovean nu poate fi revizuită pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război.

În acest context pot afirma că, în acest moment Constituția Republicii Moldova poate fi schimbată, doar dacă PAS găsește încă patru deputați ca să voteze pentru acest lucru. Modificările, votate recent de deputații PAS, la Codul Electoral, și reducerea numărului de participanți necesari pentru participarea la un referendum republican legislativ, de la 200 de mii la o sută, poate sugera că partidul de guvernământ își dorește modificarea legii supreme.

Evident, organizarea unui referendum republican legislativ, care să confirme prin participarea a 100 de mii de cetățeni modificarea Constituție, trebuie făcută atunci când Republica Moldova va ieși din starea de urgență. Dacă va ieși.

Neutralitatea implică, două idei fundamentale: abţinerea şi imparţialitate. Adică neutralitatea reprezintă o politică echidistantă a unui stat în raport cu alte părți beligerante, aflate în conflict, ori, în caz de pace, în raport cu blocurile militare.

Cât de neutru mai este statul moldovean dacă autoritățile au renunțat la discursul de pace?