În perioada 15-26 martie 2023, compania de cercetare de piață Date Inteligente SRL (iData) a desfășurat un studiu național în vederea analizării tendințelor și opiniilor politice ale populației. Sondajul a fost realizat pe un eșantion total de 1065 respondenți, dintre care 93.7% au fost contactați prin intermediul interviurilor telefonice asistate de computer (metoda CATI), iar restul de 6.7% au completat chestionarul prin intermediul platformei online (metoda CAWI).

Rezultatele sondajului sunt reprezentative pentru populația Republicii Moldova, cu excepția persoanelor care locuiesc în regiunea Stânga Nistrului și a cetățenilor moldoveni care trăiesc în străinătate. Studiul prezintă o marjă de eroare maximă de eșantionare de ±3%.

În eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate, patru partide politice ar reuși să depășească pragul electoral de 5%, conform opțiunilor exprimate de respondenții deciși. Astfel, Partidul Acțiune și Solidaritate ar obține 24.4% din voturile totale, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor 17.2%, Partidul Politic Șor 10.2%, iar Partidul Mișcarea Alternativă Națională ar însuma 3.4% din voturile totale și 5.4% dintre voturile respondenților deciși, reușind astfel să treacă pragul electoral. Este important de subliniat faptul că aceste date nu includ preferințele electorale ale locuitorilor din Stânga Nistrului și ale celor din Diasporă, care ar putea influența configurația finală a rezultatelor scrutinului.

Mai multe formațiuni politice au obținut rezultate sub pragul electoral, cum ar fi Platforma Demnitate și Adevăr cu 1.8%, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei cu 1.7%, Partidul Nostru cu 1.2%, Partidul Social Democrat European cu 0.8% și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare cu 0.7%. Alte partide ar fi votate în total de 2.1% dintre respondenți, în timp ce proporția indecișilor și a celor care nu doresc să participe la vot depășește o treime din totalul respondenților.

Conform rezultatelor sondajului, distribuția aproximativă a mandatelor parlamentare, fără a lua în considerare opțiunile locuitorilor din Stânga Nistrului și din Diasporă, ar fi următoarea: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar obține 45 de mandate, insuficiente pentru o majoritate simplă, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) ar acumula 32 de mandate, Partidul Politic Șor ar avea 18 mandate, iar Partidul Mișcarea Alternativă Națională (MAN) ar fi reprezentat în Parlament cu 6 mandate.

Cetățenii Republicii Moldova continuă să acorde cea mai mare încredere președintelui în exercițiu, Maia Sandu (24%), urmată de ex-președintele Igor Dodon (10.4%) și Ilan Șor (5.3%). Primarul Chișinăului, Ion Ceban, se bucură de încrederea a 4% din populație, ex-premierul Ion Chicu – 3.2%, iar Marina Tauber, din partea Partidului Politic Șor, – 1.7%. În top se mai regăsesc Renato Usatâi, Igor Grosu, Vladimir Voronin, Irina Vlah, Dinu Plângău și Marcel Spătari. De asemenea, ex-premierul Natalia Gavriliță dispare din top, în timp ce premierul Dorin Recean apare pentru prima dată, cu 0.5%. Este important de menționat că 36% dintre respondenți nu au încredere în niciun politician din Republica Moldova.

Percepția activității politicienilor diferă ușor de nivelul de încredere. Astfel, cea mai activă personalitate politică în luna martie a fost Maia Sandu, potrivit a 21% dintre respondenți, pe locul doi fiind Ilan Șor cu 11.6%, iar pe locul trei – Igor Dodon cu 5.4%. Alți politicieni percepuți ca fiind activi sunt Marina Tauber (4.5%), Ion Ceban (4.2%), Ion Chicu (2.4%), Dorin Recean (2.4%), Igor Grosu (2.2%) și alții precum Renato Usatîi, Irina Vlah, Vladimir Voronin, Dinu Plîngău și Igor Munteanu. La această întrebare, rata non-răspunsurilor a fost mare, de aproximativ 40%, în special deoarece mulți nu au putut identifica un politician sau nu au vrut să se expună. De asemenea, politicienii au fost menționați ca fiind cei mai activi atât în sens pozitiv, cât și în sens negativ.

În cazul unui scrutin prezidențial, actualul președinte Maia Sandu ar obține 29.4% din voturile cetățenilor, urmată de Igor Dodon cu 17.6%. Față de măsurătorile precedente, s-a observat o diversificare a opțiunilor de vot, mai mulți candidați ieșind în evidență, cel puțin la nivelul unor regiuni statistice iData. Astfel, o cotă importantă a opțiunilor de vot se îndreaptă către Ion Ceban (7.2%), Ion Chicu (5.4%), Irina Vlah (3.1%) și Renato Usatîi (1.7%). De asemenea, cel puțin 0.5% din populație ar vota cu Vladimir Voronin sau Igor Munteanu.

În ceea ce privește profilul regional, Maia Sandu ar ocupa locul 1 în toate regiunile statistice din Centru (cu excepția Orheiului) și municipiul Chișinău, dar și în Sud – la Cimișlia și Căușeni și la Nord – în Fălești și Florești. În restul regiunilor, pe locul 1 s-ar situa Igor Dodon: în Sud, în Comrat și Cahul, și în toate regiunile de la Bălți și mai la nord. Ilan Șor ar obține prima poziție în regiunea statistică Orhei.

Pe locul doi la nivel regional, situația este mai diversă. Maia Sandu ar ocupa locul 2 în regiunile unde nu este pe locul întâi, cu excepția regiunii Comrat. Ion Ceban ar fi pe locul 2 în două regiuni din Chișinău și în Călărași, Irina Vlah – în Comrat și Hîncești, iar Ilan Șor – în Florești. Igor Dodon ar fi pe locul 2 în două regiuni din Chișinău, în Fălești, Ungheni, Cimișlia, Căușeni și Anenii Noi.

Ion Chicu ar ocupa locul 3 în cele mai multe regiuni, inclusiv Edineț, Bălți, Florești, Ungheni, Cimișlia, Comrat și Cahul, dar și în două regiuni din Chișinău. Renato Usatîi ar fi pe locul 3 în Fălești și în Căușeni. Ion Ceban ar fi pe locul trei în Buiucani și Anenii Noi, iar Igor Dodon ar fi pe locul trei în Botanica, Ciocana, Hîncești, Călărași și în Orhei. Ilan Șor ar fi al treilea în Rîșcani-Nord și Soroca.

Este important de menționat că la nivel de regiune statistică iData, eroarea de eșantionare este mai mare și unele rezultate s-ar putea să nu fie reprezentative. Totuși, dacă o tendință se menține pe o perioadă mai îndelungată de timp, atunci ea corespunde realității.