Mai mulți specialiști calificați din diasporă au evaluat necesitățile și capacitățile instituțiilor naționale de învățământ superior din Republica Moldova, au analizat și propus o serie de instrumente și oportunități de colaborare, au studiat provocările și au propus soluții pentru acestea. Inițiativa vine să asigure transferul de cunoștințe, practici și expertiză din țările în care aceștia activează în țara lor de origine. Acțiunea a avut loc în cadrul unui proiect-pilot finanțat de Uniunea Europeană (UE), European Union Global Diaspora Facility (EUDiF), implementat de Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migrație (ICMPD).

În cadrul acestui exercițiu, care este o premieră pentru Moldova, au fost identificate câteva necesități, care ar putea fi acoperite de expertiza diasporei:

• consolidarea colaborărilor în cercetare, care ar presupune implementarea proiectelor comune de cercetare, organizarea vizitelor de studiu și găzduirea evenimentelor tematice axate pe dezvoltarea cercetării, inclusiv valorificarea granturilor comune;
• modernizarea predării, care țintește atragerea membrilor diasporei pentru ca aceștia să împărtășească practici de învățare;
• internaționalizarea învățământului superior, care ar include dezvoltarea parteneriatelor între universități și/sau alți actori (start-up-uri, ONG-uri din diaspora etc.) și a propunerilor pentru finanțare drept răspuns la oportunitățile internaționale pentru dezvoltarea învățământului superior.

Aceste aspecte au fost meticulos analizate și integrate într-un document complex, cu analize relevante și recomandări esențiale.

Diaspora Co-working Hub, o platformă pentru schimbul de cunoștințe și expertiză

Această inițiativă reprezintă un pas semnificativ către îmbunătățirea calității și relevanței învățământului superior din Moldova, prin cunoștințele și experiența pe care membrii diasporei le aduc cu ei. Prin intermediul acestui proiect, finanțat de UE, a fost creată o platformă pentru schimbul de idei și expertiză între diasporă și organele de resort din țară, inclusiv cu instituțiile de învățământ superior din Moldova – Diaspora Co-working Hub. Recent a avut loc prima ședință a hub-ului, care a adunat peste 40 de participanți, printre care membri ai diasporei, Biroului de Relații cu Diaspora (BRD), reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării și instituțiilor de învățământ superior.

Diaspora Co-working Hub își propune să adune cât mai mulți specialiști dispuși să se implice în transferul de cunoștințe și expertiză în Moldova cu propuneri concrete pentru mai multe sectoare cheie. Astfel, în perioada următoare, BRD va anunța un apel de înscrieri pentru mai mulți profesioniști.

„Cred ca există un potențial imens în comunitatea diasporei pentru a sprijini educația in Moldova. Acestia pot aduce idei creative, cunoștinte, și contacte noi. Trebuie să le oferim recunoaștere și spațiu pentru acest schimb de experiente și idei. Restul este doar o chestiune de logistică”, a menționat Diana Hîncu, managerul de proiect EUDiF.

De la remitențe economice la cele sociale, o nouă percepție a diasporei moldovenești

Cercetările academice subliniază tot mai mult impactul extins al schimbului de cunoștințe și expertiză din diaspora către țările de origine, transformând astfel migrația de creiere într-o sursă de capital uman. Pe lângă sistemul educațional din Moldova, au fost colectate informațiile referitoare la abilitățile, cunoștințele și interesele diasporei moldovenești. Proiectul EUDiF a identificat o diasporă înalt calificată din Moldova. Peste 100 de specialiști au fost intervievați, dintre care 86% și-ar dori să se implice într-o astfel de inițiativă. 72% au identificat dezvoltarea economică a țării ca fiind un domeniu extrem de important în care ar trebui să fie direcționată expertiza membrilor diasporei.