În perioada 22–26 aprilie 2024, compania Date Inteligente SRL a realizat un sondaj la nivel național folosind metodele CATI – 65,7%, CAWI – 34,3% pentru un eșantion total de 1006 respondenți. Eroarea maximă de eșantionare este de ± 3%, iar numărul localităților incluse în eșantion este de 324 din toate raioanele, municipiile Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia .

Situația socio-politică în Republica Moldova. În luna aprilie 2024, Barometrul iData a evaluat percepțiile cetățenilor privind direcția în care se îndreaptă Republica Moldova. Rezultatele indică o divizare persistentă în rândul populației: 48.8% dintre respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită, în timp ce 35.8% cred că lucrurile evoluează într-o direcție corectă. Un procent de 15.4% dintre respondenții chestionați sunt indeciși sau au preferat să nu răspundă.
Pe lângă climatul politic, sondajul a abordat și nivelul de fericire al cetățenilor. Conform datelor, 17% dintre respondenți se declară foarte fericiți, în timp ce 29.8% sunt mai degrabă fericiți. Majoritatea, 39.8%, simt un nivel mediu de fericire. În schimb, un segment mai mic, respectiv 6.9% se simt nefericiți, iar 5.8% sunt deloc fericiți.

Intenții de vot la alegerile Parlamentare. Rezultatele Barometrului iData pentru aprilie 2024 reflectă preferințele actuale ale alegătorilor moldoveni în contextul unor alegeri parlamentare ipotetice. Potrivit sondajului, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) se bucură de cea mai mare susținere, cu 25.9% dintre toți respondenții exprimând intenția de a vota pentru aceștia, urmat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) cu 13.5% și Partidul Politic „Șansa” cu 13.1%. În rândul alegătorilor deciși PAS crește la 37.8%, PSRM la 19.7%, iar „Șansa” se apropie cu 19.1%. Distribuția mandatelor parlamentare, conform sondajului, sugerează că PAS ar obține 50 de mandate, PSRM 26, iar „Șansa” 25, ilustrând o competiție strânsă pentru locul al doilea. Această configurație ar putea influența semnificativ structura viitorului parlament și dinamica politică din Republica Moldova. Merită menționat și faptul că Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM),Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și Partidul Nostru(PN) înregistrează aproximativ 4.7% , 4.5% și 4.5% respectiv, situându-se foarte aproape de limita necesară pentru a accede în Parlament.


Alegerile prezidențiale și percepțiile despre politicienii din Republica Moldova. Sondajul iData din aprilie 2024 arată că președinta Maia Sandu este percepută ca fiind cel mai activ politician în ultimele 30 de zile, cu 15.0% dintre respondenți menționând-o, urmată de Ilan Șor cu 9.7% și Igor Dodon cu 6.2%. În ceea ce privește încrederea, Maia Sandu conduce detașat cu 24.5% dintre respondenți exprimând cea mai mare încredere în ea, urmată de Ilan Șor cu 10.6% și Igor Dodon cu 10.1%. Această încredere în Sandu este consolidată și de preferințele electorale pentru următoarele alegeri prezidențiale, unde ea primește 28.4% din intențiile de vot, comparativ cu 12.4% pentru Igor Dodon și 7.5% pentru Ion Chicu. Este important de notat că un segment considerabil al populației rămâne indecis sau neparticipativ, cu 21.8% dintre respondenți nesiguri cu privire la alegerea unui candidat pentru funcția de președinte, ceea ce indică oportunități semnificative pentru toți candidații de a atrage voturi noi în campaniile lor viitoare.

Atenția publicului asupra creării Blocului Împreună. Conform Barometrului iData din aprilie 2024, există un grad variat de conștientizare în rândul cetățenilor despre acest nou bloc politic. Datele arată că doar 25.2% dintre respondenți sunt conștienți de formarea Blocului Împreună, în timp ce o majoritate de 67.2% nu sunt informați despre acesta. Un procent de 7.6% a ales să nu răspundă la întrebare.

În cazul alegerilor prezidențiale din România, în topul preferințelor moldovenilor se plasează Mircea Geoană 7.8%, urmat de Diana Șoșoacă 6.3%, Cristian Popescu Piedone 2.9% și un procentaj semnificativ de 53.3% care nu știu ce să aleagă. Răspunsurile celor care sunt cetățeni români diferă un pic însă tendița generală este păstrată : Mircea Geoană 15.0%, Cristian Popescu Piedone 6.1%, Dacian Cioloș 5.5%, Diana Șoșoacă 4.8%, Nicolae Ciucă 3.4%, Marcel Ciolacu 3.1%, George Simion 2.4%. Procentul indecișilor ramăne semnificativ de mare 38.9%.

Sărbătorile lunii mai în Republica Moldova. Pentru Ziua internațională a muncii, 66.4% dintre respondenți exprimă dorința de a sărbători, în timp ce 28.9% nu doresc acest lucru.
În ceea ce privește Paștele, aproape toți, adică 96.5% dintre respondenți exprimând dorința de a sărbători. Ziua Victoriei atrage și ea un interes semnificativ, cu 63.6% dintre respondenți dorind să sărbătorească și 32.6% exprimând lipsa de dorință pentru acest eveniment. Pe de altă parte, Ziua Europei pare să fie mai puțin populară, cu doar 42.0% dintre respondenți exprimând dorința de a sărbători, în timp ce 51.5% nu doresc să participe.În fine, pentru Paștele Blajinilor, observăm din nou un nivel ridicat de interes, cu 92.0% dintre respondenți exprimând dorința de a sărbători, în timp ce doar 6.1% nu doresc acest lucru.

Paștele, Paștele blajinilor, mancarea tradițională și respectarea tradițiilor de Paște. În ultimii ani, observăm o creștere a numărului de persoane care țin postul, chiar și pentru o zi, iar durata medie a postului în 2024 a fost de 14.9 zile, semnificativ mai mare decât în anii precedenți. Analiza pe medii arată că postul este mai des respectat în mediul rural decât în cel urban, iar femeile par să fie mai implicate în această practică decât bărbații. În pregătirea pentru Paște, vopsirea ouălor este un obicei îndrăgit. Deși procentul celor care intenționează să vopească ouăle a scăzut, totuși marea majoritate,, 86.7% dintre gospodării planificând să vopsească ouă pentru masa de Paște în 2024. Culorile tradiționale precum roșu și culori pe bază de plante continuă să fie preferate. Analiza pe categorii de vârstă arată că tinerii sunt mai puțin interesați de vopsirea ouălor decât persoanele în vârstă.
O altă tradiție importantă este Paștele Blajinilor, când mulți oameni merg la cimitir pentru a-și aduce aminte de cei dragi. Datele arată că 81.6% dintre respondenți intenționează să meargă la cimitir în această zi specială. Analiza pe medii și categorii de vârstă arată că acest obicei este mai pronunțat în mediul rural și în rândul persoanelor mai în vârstă.
În ceea ce privește cheltuielile pentru masa de Paște, acestea sunt gestionate într-o gamă rezonabilă, iar în medie, o masă de Paște în 2024 va costa in medie aproximativ 1245 de lei, în comparație cu 1941 lei în 2023.