Victor Nichituș

Sesiunea extraordinară a Parlamentului Republicii Moldova, desfășurată în perioada 12-16 august, s-a încheiat. Deputații au anulat sistemul electoral mixt,  au aprobat noua componență a Curții Constituționale și au efectuat modificări la politica bugetar fiscală.

Procedurile de numire și aprobare prin vot de către legislativul moldovean a judecătorilor la Curtea Constituțională împreună cu aprobarea creșterii TVA-ului în domeniul HoReCa, de la 10% la 20%, a fost testul de aderență a majorității parlamentare PSRM/ACUM. Explic.

Nominalizarea Domnicăi Manole în funcția de judecător la Curtea Constituțională a trezit nemulțumire în sânul deputaților socialiști, unii au votat-o împotriva convingerilor lor. După procedura de vot și numirea în funcție a judecătorilor Curții Constituționale desemnați de Parlament, deputatul socialist, Adela Răileanu a notat pe Facebook că Manole nu merita să ajungă la Curtea Constituțională pentru că, la comanda guvernării Filat, a închis nejustificat postul de televiziune NIT. De aici.

Nici votul pentru dublarea TVA-ului pentru hotelele, restaurantele și cafenele moldovenești nu a trecut fără critici. Simpatizanții socialiștilor au spus că aceste modificări îndeplinesc condițiile impuse de FMI fără a ține cont de interesul statului moldovean. Anterior acestui vot președintele Dodon a afirmat că nu susține majorarea impozitelor și taxelor în domeniul HoReCa și a admis că ar putea să nu promulge această lege. De aici.

Într-o singură privință cele două componente ale majorității parlamentare PSRM/ACUM au fost într-un singur gând – schimbarea Codului Electoral prin revenirea la sistemul proporțional și micșorarea pragul de admitere în Parlament, de la șase, la cinci procente. De aici.

Experții afirmă că necesitatea anulării sistemului electoral mixt a apărut în contextul recomandărilor Comisiei de la Veneția și a partenerilor de dezvoltare a statului moldovean – probabil. Cred că această modificare ține mai de grabă de revenirea la verticala puterii și întărirea rolului președintelui de partid, responsabil direct de alcătuirea listei electorale.

Majoritatea parlamentară PSRM/ACUM a demonstrat o neașteptată solidaritate. În ciuda unor nemulțumiri interne, testul de aderență a fost trecut – semn că alianța PSRM/ACUM știe să citească corect sondajele de opinie.

Un sondaj de opinie realizat de CBS-AXA, la comanda IDIS Viitorul  arată că, cinci din zece moldoveni își doresc ca alianța PSRM/ACUM să guverneze patru ani. Potrivit acestei cercetări sociologice patru partide ar accede în Parlament, în baza sistemului proporțional, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri anticipate. Este vorba de PSRM, PAS, PPDA și PD. De asemenea și Partidul „ȘOR” păstrează șanse reale de a trece pragul electoral.De aici.

Comentatorul politic moldovean, Nicolae Negru, notează că cele două componente ale majorității parlamentare PSRM/ACUM  manifestă maximă prudență în relații, evită retorica „divorțului”, și nu scapă divergențele de sub control. El sugerează că aderența PSRM la Blocul politic ACUM ar fi impusă din exterior.  De aici.

În condițiile în care, recent, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a reamintit principiile federale de rezolvare a conflictului transnistrean, având ca piloni suveranitatea și neutralitatea statului moldovean și statut special pentru regiunea transnistreană în baza „Planului Kozak”, supoziția menținerii din exterior a acestei alianțe, capătă multă veridicitate. De aici.

Revenirea la sistemul proporțional împreună cu micșorarea pragului de accedere în Parlament este favorabilă formațiunilor politice aflate la putere – PSRM și Blocul politic ACUM.

Menținerea timp de patru ani la putere a Cabinetului de Miniștri PSRM/ACUM, condus de Maia Sandu, oferă perspectiva temporală necesară reglementării diferendumului transnistrean.

Reintegrarea statului moldovean înseamnă aducerea în câmpul electoral moldovenesc a formațiunilor politice existente în regiunea separatistă și schimbarea definitivă a viitorului rezultat electoral în defavoarea formațiunilor politice unioniste.

Dacă nu vor participa la alegerile locale din 2019 și nu vor avea un rezultat relativ bun, formațiunile politice unioniste din Republica Moldova nu vor avea viitor politic.

Viitorul actualei opoziții din Parlamentul moldovean, Partidul Democrat și Partidul Șor, depinde de rezultatul pe care îl vor obține la alegerile locale.

Scopul politic al PSRM/ACUM este reîntregirea statului moldovean? Este o întrebare la care decidenții politici moldoveni ar trebui să răspundă. Pentru că scopul, scuză mijloacele. Inclusiv cele prin care Republica Moldova se deoligarhizează.