Astăzi Centrul de Politici Europene de la Bruxelles a organizat o discuție online despre situația din țară.
Două întrebări au fost dominante: 1) interacțiunea dintre integrarea UE și conflictul transnistrean (formulată de prietenul meu Stefan Morar); 2) Acceptarea faptului că guvernul este deschis să se abată de la buna guvernare/transparență pe tot parcursul procesului de reformă (adresată de mine).
– Reprezentantul Fundației KAS, Martin Sieg, a vorbit în favoarea concentrării asupra reformelor și a creării unui status quo sigur în jurul soluționării conflictului. El a sugerat că investiția la fel de multă energie în reforma/integrarea europeană ca în soluționarea conflictului transnistrean nu este nici fezabilă, nici recomandabilă. În baza unei asemenea gândiri, Moldova ar trebui să aleagă reforme în locul ambițiilor pentru a gestiona conflictul. Cu asta nu sunt de acord. Cele două procese pot fi efectuate în paralel fără a se compromite reciproc. Nu putem pur și simplu păstra conflictul încă 4 ani până când în cele din urmă unele reforme vor începe să dea roade.
– Europarlamentara Ramona Strugariu a propus o opțiune mai bună de a dinamiza procesul de negociere și a începe o conversație despre punerea în aplicare a obligațiilor/angajamentelor de către Rusia. Acest lucru este foarte puțin probabil să se întâmple, dacă guvernul/Presedintele Sandu ignoră partea rusă pentru moment (se întâmplă chiar acum, cu excepția cazului în care se mișcă ceva în spatele ușilor).
Consultați acest articol despre relațiile Moldova-Rusia in rubrica comentarii. Un aspect important menționat de Stanislav Secrieru este că trebuie combătută corupția din regiunea separatistă.
– Următoarea întrebare pe masă a fost abaterea guvernului de la principiile bunei guvernări. Am pus această întrebare într-un mod foarte tranșant. În opinia mea, există riscul ca UE să închidă ochii la abaterile de la bune practici doar pentru că susține politic guvernul Sandu/PAS. Răspunsul deputatului Ramon- Strugariu a fost corect. Ea a spus că nu este informată/la curent despre asta și că UE nu va admite duble standarde. Asta înseamnă două lucruri. În primul rând, partidul de guvernământ nu comunică cu sinceritate deplină cu instituțiile UE, ținând inconvenientele de la vedere. Dacă nu, atunci organizațiile specializate ale societății civile nu comunică eșecurile reformelor din motive pe care nu le cunosc (lipsa resurselor umane, deoarece unii oameni din ONG-uri au fost angajate în guvern sau puțin interes să clarifice acest lucru etc.) Mai mult, poate fi cazul că UE s-ar fi putut relaxa în direcția Moldovei, deoarece partidul pro-UE și pro-reformă deține frâiele puterii.
– În același timp, ceea ce mi-a fost greu de înțeles sunt câteva comentarii ale lui Martin Sieg care susține reforme și numiri rapide. Nu sunt de acord cu asta. Reformele durabile nu se pot baza pe reforme adoptate în grabă, unde partidul de guvernământ încalcă legislația privind transparența (legea procuraturii – unul din exemple). În Germania/Europa procedurile contează și sunt cruciale pentru a evita abuzurile la birou etc. Deci, nu înțeleg de ce în Moldova sau în alte părți ale Parteneriatului Estic ar trebui să fie altfel. Calitatea reformelor nu ar trebui sacrificată pentru a realiza cât mai multe reforme posibil, luând în considerare parțial sau slab transparența și buna guvernare în ansamblu. Iar corupția se poate combate fără eschivări de la transparență.
Sugerez și încurajez instituțiile europene să acorde o atenție deosebită analizei detaliate a situației din Moldova în ceea ce privește reformele. Opiniile alternative sunt deficitare și guvernul/Sandu pun la îndoială (constant) credibilitatea sau judecata persoanelor din societatea civilă care critică calitatea reformelor.
A fost o discuție utilă și cred că altele trebuie să adune și mai multe opinii, inclusiv cele alternative.