Această analiză face parte din proiectul „Analiza socio-politică a populației din Republica Moldova în contextul alegerilor locale 2023”, inițiat de Date Inteligente SRL cu finanțare din surse proprii.

Luni, 24 aprilie 2023, am prezentat o analiză a perspectivelor politice ale primului tur de alegere a bașcanului UTA Găgăuzia, pe care o puteți găsi pe acest link: 
Astăzi vă prezentăm o analiză etno-lingvistică a populației care locuiește în UTA Găgăuzia, efectuată în rândul populației adulte din regiune, printr-un sondaj la care a participat circa 1% din toată populația adultă. Astfel, datele obținute reflectă într-o măsură foarte mare situația reală din regiune. Astfel, sondajul nostru a identificat următoarea structură etnică a populației din regiune: 82.3% din adulți se consideră găgăuzi, 6.2% – bulgari, 4.5% – ruși, 4.4% – moldoveni, 2.1% – ucraineni și 0.5% – alte etnii. Niciun respondent din cei 1023 intervievați nu se identifică drept român.

Din punct de vedere al limbilor vorbite acasă, care din punctul nostru de vedere este un indicator reprezentativ al cunoașterii și păstrării limbilor, doarece este un fapt cunoscut că în public se vorbește practic doar limba rusă, am obținut următoarele rezultate: circa două treimi din populația adultă (67.8%) vorbesc acasă atât găgăuza, cât și limba rusă, 14.7% – vorbesc doar în limba rusă, 9.6% – vorbesc doar în limba găgăuză, 2.9% – vorbesc atât bulgara, cât și rusa, 2% – vorbesc româna și rusa, 0.9% – găgăuza și română.  Doar 0.8% din populația din regiune vorbește acasă doar în limba română. De menționat că locuitorii din regiune o numesc exclusiv „moldovenescă”. Aceste rezultate denotă faptul că limba rusă nu este doar o limbă de comunicare inter-etnică și că este utilizată intens în convorbirile în public și în instituții, dar este o limbă utilizată de marea majoritate a populației locale și în discuțiile care au loc acasă, în sânul familiei. Doar 3.7% din populația locală vorbește româna acasă, chiar dacă mai mulți (4.4%) – se consideră moldoveni.

Am făcut și o analiză pe grupe de vârste și limbile vorbite acasă. Ceea ce am observat e că cu cât persoanele sunt mai tinere, cu atât mai puțin probabil să vorbească acasă atât găgăuza, cât și rusa, și cu atât mai probabil e să vorbească doar rusa. De exemplu, persoanele de 60 de ani și peste vorbesc cel mai des găgăuza și rusa acasă (71%) și doar 10.5% – doar rusa. Aceste procente se modifică dramatic până la segmentul 18-29 de ani, dintre care – 65.3% – vorbesc acasă găgăuza și rusa, iar 24% – doar rusa. În paralel, ponderea utilizatorilor doar de limba găgăguză în rândul populației tinere este de 5.3%, în timp ce pentru persoanele de 45 de ani și peste este de cel puțin 10%. Un alt fenomen observat este dispariția combinației de bulgară și rusă, vorbită acasă. Dacă circa 4% din persoanele de 45 de ani și peste vorbesc aceste limbi acasă, atunci, practic nimeni din tinerii 18-29 ani nu le mai vorbesc. Astfel, deși există etnici bulgari în regiune, tinerii nu mai vorbesc bulgara acasă. În concluzie, limba rusă substituie atât limba găgăuză, cât și cea bulgară în comunicarea de acasă, mai mulți tineri vorbind exclusiv în rusă, decât persoanele mai în vârstă.

Un alt aspect analizat este modul în care populația se identifică pe plan cultural, național, dar și internațional. Fiecare respondent a putut alege să se identifice cu una sau mai multe ipostaze. Astfel, cei mai mulți locuitori din regiune se identifică în primul rând ca fiind cetățeni ai Republicii Moldova (87.3%). În al doilea rând, ei se identifică drept găgăuzi (83.3%). De menționat că acest procent este un pic mai mare decât ponderea celor care se consideră de etnie găgăuzi (82.3%). În particular, 96.5% din găgăuzi au spus că se identifică cultural ca găgăuz, și circa un sfert din reprezentanții altor etnii de asemenea se identifică cultural drept găgăuzi. O pondere mare a populației (61%) se simt reprezentanți ai „lumii ruse”, în special rușii (95%), găgăuzii (61%), bulgarii(49.1%) și ucrainenii(47.4%). De asemenea, o trime din cei care se identifică drept moldoveni. Puțin peste jumătate din locuitori se identifică drept reprezentant al culturii moldovenești, în special etnicii moldoveni (82%), ucrainenii (58%), găgăuzii (51%) și rușii (50%). Cel mai puțin se identifică cu cultura moldovenească bulgarii din regiune(36%). O pondere importantă (39%) din locuitorii regiunii se identifică drept reprezentanți ai culturii turce, în special găgăuzii (45%) și într-o măsură foarte mică, reprezentanții celorlalte etnii. Drept europeni se consideră doar 7.2% din populația din regiune, de asemenea, doar 1.2% din respondenți au spus că se simt reprezentanți ai culturii românești.

În concluzie, UTA Găgăuzia reprezintă un teritoriu etno-cultural și lingvistic divers, cu influențe puternice din diferite direcții. Din punct de vedere etnic, se simte dominarea găgăuză, la nivel de autoidentificare, totuși din punct de vedere lingvistic, limba rusă acaparează noi teritorii și este dominantă în public și câștigă teren și în convorbirile de acasă. La nivel internațional, populația se simte atrasă puternic de „lumea rusă”, dar și se simte într-o măsură destul de mare atașată cultural de „lumea turcă”. În același timp, găgăuzii se simt cetățeni ai Republicii Moldova și într-o măsură mare se simt atașați cultural de Republica Moldova. De asemenea, puțini găgăuzi simt o afinitate pentru Uniunea Europeană și pentru România. De asemenea, s-a sesizat scăderea utilizării limbii bulgare, deși bulgarii reprezintă principala minoritate regională.