Creșterea vârstei medii a alegătorilor din Republica Moldova face ca prezența la vot să fie mai stabilă și mai ridicată, însă acest fapt se datorează în special electoratului vârstnic, în timp ce tinerii rămân slab reprezentați la urne, cu o implicare ceva mai activă în diaspora decât în țară. Sunt concluzii ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, făcute vineri, 12 septembrie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale de analiză „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. 

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024, în total, în primul tur al alegerilor, au votat 54,4% dintre cetățenii Republicii Moldova, iar în turul doi – 59,1%. Moldovenii de pe malul drept al Nistrului au votat, în primul tur, în proporție de 68,2%, iar în turul doi – de 70,2%. Cei din stânga Nistrului, în primul tur, au votat la nivel de 8,8%, iar în turul doi – de 14,3%. Moldovenii plecați peste hotare au votat, în primul tur, în proporție de 25,2%, iar în turul doi – de 34,5%. Chișinăuienii, în primul tur, au votat la nivel de 66%, iar în turul doi – 69,3%.

Expertul a mai spus că la alegerile prezidențiale din toamna trecută, tinerii Republicii Moldova de la 18 la 25 de ani, în total, în primul tur, au votat la nivel de 41,3%, iar în turul doi – 46,2%. Tinerii de pe malul drept al Nistrului au votat, în primul tur, în proporție de 55,3%, iar în turul doi – 58,1%. Din stânga Nistrului, în primul tur, au votat 5% dintre tinerii regiunii, iar în turul doi – 7%. Tinerii plecați din stânga Nistrului au votat, în primul tur, în proporție de 22,2%, iar în turul doi – 29,6%. Tinerii din Chișinău, în primul tur, au votat la nivel de 44,6%, iar în turul doi – 49,8%.

Cu referire la vârstnici, economistul a menționat că în total, în primul tur, au votat 79,7% dintre aceștia, iar în turul doi – 83,5%. De pe malul drept al Nistrului au votat, în primul tur, 85,1%, iar în turul doi – 87,6%. Din stânga Nistrului, în primul tur, au votat 10,3% dintre locuitori vârstnici ai regiunii, iar în turul doi – 17,1%. Vârstnicii plecați din stânga Nistrului au votat, în primul tur, în proporție de 24,3%, iar în turul doi – 33,1%. Vârstnicii din Chișinău, în primul tur, au votat 84,4%, iar în turul doi – 87,9%. „Cei mai activi alegători sunt cei de la 66 la 75 de ani. 9 din 10 au mers la vot la alegerile prezidențiale de acum un an. Aceștia, indiferent unde locuiesc, votează foarte activ”, a menționat economistul.

Analistul economic mai afirmă că în țară și în stânga Nistrului, între votul tinerilor și al vârstnicilor, este o diferența semnificativă. În diasporă, diferența aproape că lipsește. Prezența la vot a tuturor categoriilor de votanți este aproape egală. Dacă în țară, tinerii votează relativ bine, în municipiul Chișinău aceștia au o prezență mai slabă la urnele de vot în ziua alegerilor și este legat de faptul că sunt mai mulți. „Două grupe de vârstă se manifestă mai activi la alegeri. Tinerii, care au cea mai slabă prezență la vot, și vârstnicii de peste 65 de ani, care sunt cei mai activi. Cu cât vârsta este mai înaintată cu atât prezența la vot este mai bună. În diasporă este o mică diferență”, a afirmat analistul economic.

Veaceslav Ioniță declară că tinerii din Chișinău, care votează destul de slab, au nevoie de mobilizare. „Cea mai mare parte a populației tinere din țară este concentrată în Chișinău și are cea mai slabă prezență la vot, iar nemobilizarea tinerilor poate crea probleme anumitor partide, care sunt văzute că reprezintă interesele tinerilor, dar în ziua votării stau acasă”, a declarat Veaceslav Ioniță.