Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană reprezintă o oportunitate semnificativă de dezvoltare, fără a compromite suveranitatea națională, neutralitatea sau relațiile cu Federația Rusă. Aceasta este concluzia experților, care, în cadrul unei conferințe de presă, au demontat miturile legate de parcursul european al țării noastre.

Primul mit abordat este cel conform căruia aderarea la UE ar însemna pierderea suveranității naționale. În realitate, Republica Moldova nu va pierde controlul asupra deciziilor importante, deoarece în Uniunea Europeană deciziile se iau prin consens.

„Odată integrați în Uniunea Europeană, noi vom fi reprezentați la toate nivelurile, inclusiv în Parlamentul European. Estimăm că până la 9-10 deputați din Republica Moldova ar merge în Parlamentul European. În Consiliul de Miniștri, noi am avea și drept de veto la cele mai importante decizii. De exemplu, cum a făcut Polonia în 2020, în legătură cu drepturile fermierilor”, a declarat Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate în cadrul Comunității WatchDog.md.

Un alt mit abordat se referă la presupusa pierdere a neutralității și aderarea la NATO. Valeriu Pașa, președintele Comunității WatchDog.md și co-fondatorul inițiativei civice „Cetățeni pentru Europa”, a subliniat că Uniunea Europeană și NATO sunt organizații internaționale distincte, cu mandate și structuri separate. UE este o uniune politică și economică, fără forțe armate, în timp ce NATO este o alianță militară de apărare colectivă.

„Uniunea Europeană în criteriile sale de aderare nu are obligativitatea pentru țările care aderă să intre într-o alianță militară. Astăzi, în cadrul UE există state care nu sunt membri NATO. Mai mult decât atât, ele au statutul de neutralitate prescris în constituțiile lor exact așa cum are Republica Moldova. De exemplu, Austria, Malta, Cipru, Irlanda. Sunt patru țări care sunt exact în aceeași poziție ca Republica Moldova în planul neutralității constituționale”, a explicat Valeriu Pașa.

Cel de-al treilea mit este legat de presupusa discriminare a vorbitorilor de limbă rusă și ruperea relațiilor cu Rusia. Vida Nedova, expertă mass-media în cadrul Comunității WatchDog.md, a subliniat că drepturile omului, inclusiv drepturile minorităților etnice și lingvistice, sunt protejate de tratatele fundamentale ale UE. „În Estonia, există învățământ în limba rusă până în clasa a 9-a. Ori în România, aproximativ 7% din populația țării se declară vorbitori nativi de limbă maghiară, iar copii lor pot frecventa școli cu predare în limba maghiară”, a explicat Vida Nedova.

De asemenea, experta a punctat că UE a avut tradițional relații politice și comerciale bune cu Rusia, însă președintele rus Vladimir Putin este cel care a sacrificat relațiile cu UE când a invadat Ucraina. „Relațiile noastre cu Rusia depind însăși de Rusia. Nu noi am introdus embargouri. Nu noi am aplicat șantajul energetic. Toate acestea le-a făcut Putin. Relațiile noastre se pot îmbunătăți doar dacă va există o voință politică, iar UE nu este un impediment în acest sens”, a mai menționat Vida Nedova.

Precizăm că inițiativa civică „Cetățeni pentru Europa” este formată dintr-un grup de cetățeni activi și dedicați, printre care ex-ministrul afacerilor externe Nicu Popescu, antreprenorul Vasile Tofan, jurnalistul Alexandru Cozer, soprana Valentina Nafornița, luptatoarea Irina Rîngaci, jurnalista Nata Albot, președintele Comunității WatchDog.md Valeriu Pașa și directorul executiv al IPIS Vadim Pistrinciuc. Scopul acestei inițiative este de a informa cetățenii despre integrarea europeană a Republicii Moldova și de a promova o decizie informată în cadrul referendumului constituțional din 20 octombrie.