www.coment.md

Scandalul legat de finanţarea studiilor mezinului ex-Premierului Iurie Leancă în Marea Britanie, care a izbucnit acum câteva zile, merită examinat cu toată atenţia, pentru că, dincolo de datele ce au fost făcute publice, există unele aspecte care permit de făcut anumite concluzii. 

Prima concluzie este că Iurie Leancă a fost „turnat”, or astfel de informaţii nu puteau apărea în presă pur şi simplu (chiar dacă jurnaliştii ce au făcut publică informaţia nu au ştiut cine e „sursa” adevărată). Acces la aceste informaţii nu putea avea oricine, ci doar persoane din anturajul lui Ilan Şor, persoane din anturajul lui Vlad Plahotniuc sau persoane ce au avut de a face cu dosarele instrumentate până acum pe marginea dispariţiei miliardului din sistemul bancar. Însă, oricare nu a fost „sursa” care a „organizat” scurgerea acestei informaţii în presă, e clar că toate urmele duc spre centrul unic de comandă care este la moment în Moldova. Să fim serioşi: Ilan Şor nu ar fi organizat această scurgere de informaţie fără acordul lui Vlad Plahotniuc. La fel e şi în cazul reprezentanţilor structurilor de drept care au tangenţă cu dosarele privind furtul miliardului, pentru că aceştia înţeleg prea bine că, orice iniţiativă pe cont propriu în acest caz ar atrage după sine şi o pedeapsă pe măsură.

E clar că Iurie Leancă a fost „comandat”, dar întrebarea este: De ce? E naiv să presupunem că Iurie Leancă a devenit peste noapte „neascultător” şi trebuia pus la respect, trebuia să se i se amintească la cheremul cui este. El ştie perfect acest lucru şi e mai ascultător decât oricând. Deci, rămâne varianta doi – se pregăteşte terenul pentru încarcerarea încă a unui fost premier. Despre un astfel de scenariu se vorbea demult. Unii spuneau că acest lucru va fi făcut în ajunul alegerilor, atunci când din nou va apărea întrebarea: Dar de ce nu se mişcă ancheta privind furtul miliardului? Alţii spuneau că guvernarea va face un nou artificiu electoral, demonstrând că în lupta sa cu corupţia nu cruţă pe nimeni – nici măcar persoane atât de importante ca un vicepremier. A treia categorie cred că Iurie Leancă va fi jertfit pentru că „PD aşa procedează până la urmă cu toţi acei cu care are parteneriate”, iar în calitate de exemple sunt aduse cazurile lui Vlad Filat sau a unor fruntaşi liberali, ca Dorin Chirtoacă sau Iurie Chirinciuc.

Un lucru e clar: PD şi, personal, Vlad Plahotniuc nu mai au nevoie de Iurie Leancă. Acesta şi-a dovedit ineficienţa pe toate planurile: fiind promovat în funcţia de vicepremier responsabil de integrarea europeană a RM, nu a reuşit să îmbunătăţească relaţiile guvernării cu europenii (mai mult chiar, acestea au ajuns mai proaste ca oricând), fiind plasat în tabăra partidelor pro-europene nu a reuşit să aleagă măcar o parte cât de cât din electoratul PAS şi PDA. În această situaţie, Iurie Leancă mai poate face un singur serviciu puterii: să stea la puşcărie ca o dovadă că lupta cu corupţia se duce la cel mai înalt nivel, oferind, totodată, guvernării încă un moment de respiro sub presiunea mereu crescândă a societăţii, care întreabă tot mai des unde e miliardul şi de ce investigaţia nu se mişcă din loc.

Dacă privim lucrurile din acest punct de vedere, e clar că apariţia acestor informaţii în presă nu e deloc întâmplătoare şi că ceva va urma. Ce anume, nu e greu să ne dăm seama.