În perioada de monitorizare august 2023 – iulie 2024, activitatea deputaților în calitate de inițiatori ai proiectelor legislative a continuat să fie un element important al procesului decizional în Parlament. Totuși, datele arată o scădere semnificativă atât în numărul, cât și în ponderea proiectelor legislative inițiate de deputați, comparativ cu perioada precedentă de raportare. Această tendință este evidentă prin reducerea ponderii proiectelor deputaților de la 55,5% la 47,9% și prin diferența numerică de 37 de proiecte între cele inițiate de Guvern și cele propuse de parlamentari. Aceast aspect este considerat pozitiv, conform principiului că executivul ar trebui să aibă un rol central în inițierea legilor.

Constatările se regăsesc în Raportul în privința Monitorizării activității Parlamentului (legislatura a XI-a), urmează să fie prezentat în data de 9 decembrie, în cadrul unui eveniment public.

Cine au fost cei mai activi deputați?

În ceea ce privește activitatea fracțiunilor, deputații PAS continuă să se afle în fruntea clasamentului atât prin numărul, cât și prin rata de promovare proiectelor de lege. Opoziția parlamentară, formată din fracțiunea BCS, deputați independenți și neafiliați, nu a reușit să promoveze niciun proiect de lege semnat exclusiv de membrii săi. Totuși, au existat situații în care proiectele opoziției au fost adoptate, acestea fiind comasate cu inițiativele majorității.

Cei mai activi deputați în calitate de autori și coautori au fost din partea fracțiunii PAS. În top se află Igor Chiriac (19 proiecte), urmat de Veronica Roșca (18) și Lilian Carp (17). Tatiana Cunețchi (BCS) este singura reprezentantă a opoziției care figurează printre cei mai activi autori de proiecte de lege, semnând 12 inițiative.

Un aspect notabil este numărul mare de proiecte individuale înregistrate de Alexandr Trubca (PAS) – 11, și Olesea Stamate (PAS) – 7. În schimb, mai mulți deputați din fracțiunea BCS sau independenți, nu au semnat niciun proiect de lege. În același timp, numărul inițiativelor legislative ale opoziției a scăzut semnificativ, comparativ cu începutul mandatului acestei legislaturi.

Amendamentele legislative: un drept mai puțin utilizat

În cel de-al treilea an al actualei legislaturi parlamentare, exercitarea dreptului de a depune amendamente rămâne o practică limitată pentru mulți deputați. Conform datelor analizate, 34 de deputați nu au depus niciun amendament în perioada de monitorizare, un număr semnificativ mai mare decât în anii precedenți, când 18 și, respectiv, 22 de deputați au adoptat aceeași abordare.

Dintre cei 34 de deputați care nu au prezentat amendamente, majoritatea sunt membri ai fracțiunii PAS (19 deputați), urmați de 11 deputați ai fracțiunii BCS, 3 neafiliați și un independent. În același timp, amendamentele propuse de opoziție (BCS și deputați independenți) continuă să fie mult mai frecvent respinse decât cele ale majorității parlamentare.

Cine sunt cei mai activi depuți la propunerea amendamentelor?

Analiza arată că în topul celor mai activi deputați care depun amendamente sunt membrii fracțiunii PAS. Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, conduce acest clasament cu amendamente depuse la 30 de proiecte de legi, urmat de Alexandr Trubca (20 proiecte) și Olesea Stamate (17 proiecte). Singurul reprezentant al opoziției în acest top este Fiodor Gagauz (BCS), care a depus amendamente la 11 proiecte, dar cu o rată ridicată de respingere (63,64%). O altă constatare raportului se referă la faptul că marea majoritatea amendamentelor provin de la deputați care ocupă funcții de președinți ai comisiilor parlamentare.

Mai multe detalii despre implicarea deputaților în procesul de inițiere a proiectelor de lege și de înaintare a amendamentelor, dar și alte aspecte a activității Parlamentului urmează să fie prezentate în Raportul anual Monitorizarea activității Parlamentului de legislatura a XI-a, august 2023 – iulie 2024, care va fi lansat în data de 9 decembrie.

Amintim că, în perioada 2021 – 2025, Promo-LEX și-a propus să monitorizeze activitatea Parlamentului Republicii Moldova, în special din perspectiva transparenței, legalității și eficienței procedurilor, în cadrul Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate” susținut financiar de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Scopul monitorizării este de a spori transparența instituției, de a contribui la îmbunătățirea procedurilor legislative și de a consolida interacțiunea dintre deputați și cetățeni.