Victor Nichituș

La începutul lunii septembrie, în ajunul startului pentru campania prezidențială, Serviciul de Informații și Securitate a transmis un mesaj clasei politice moldovenești prin care a cerut pârghii suplimentare de investigații, mai exact aprobarea, de către Parlament, a „mandatului de securitate”.

În cadrul unei dezbateri publice organizate de Institutul Naţional de Informaţii şi Securitate „Bogdan, Întemeietorul Moldovei”, experții în securitate au concluzionat că, pentru anticiparea și prevenirea riscurilor de securitate la adresa statului, Serviciul de Informații și Securitate are nevoie de posibilități suplimentare de investigații, care pot fi oferite de un „mandat de securitate”.

Prezent la dezbateri, directorul SIS, Alexandr Esaulenco, a declarat că „mandatul de securitate este un instrument care ar asigura posibilitatea de a acționa în situații extreme”. “Oferirea de către legislatori a unui mandat de securitate pentru SIS ar reduce din impedimentele în activitatea operativă care apar în situații extreme, generate de terorism, spionaj, crimă transfrontalieră, unde tergiversarea poate avea consecințe fatale pentru societate și stat”, a specificat Esaulenco.

Este pentru prima dată, în șase ani, când SIS, transmite asemenea mesaje factorilor politici. Zic șase ani, pentru că discuțiile despre mandatul de securitate datează din  iulie 2014, atunci când Parlamentul Republicii Moldova a discutat în primă lectură Proiectul de lege privind atribuirea mandatului de securitate pentru SIS, care ar fi urmat să stabilească proceduri speciale de investigații pentru această instituție. Atunci discuțiile nu au fost duse la capăt în spațiul public moldovenesc apărând sugestii din partea liderilor de opinie că, prin sporirea pârghiilor de investigație serviciul secret moldovenesc ar putea să se transforme într-o poliție secretă.

În cadrul unui interviu oferit la celebrarea a 29 de ani de activitate ai SIS, Agenției de Știri MOLDPRES, Esaulenco, a declarat că “dinamica de securitate în plan internațional este mai puțin pozitivă” și că, în lume “nu există un stat sigur sută la sută”.

El a adăugat că asupra securității naționale a statului moldovean acționează cel puțin trei tipuri de provocări de securitate. “Este vorba de riscuri de securitate clasice, provocări de factură hibridă – conflictele înghețate, atacurile cibernetice și a apărut fenomenul știrilor false”, a specificat Esaulenco.

În același timp, directorul SIS a fost de acord că există tendinţe de implicare a serviciului secret în diverse dispute, dar că acest lucru nu se va întâmpla. “Cei care vor să ne facă să încălcăm principiul de instituție apolitică, se vor dezamăgi cu siguranță. Serviciul de Informații și Securitate este o instituție prin excelență apolitică și nu se va lăsa antrenat în dispute politice”, a spus Esaulenco.

Afirmația este una care crează responsabilitate pentru directorul SIS, iar ea a fost făcută într-un context în care, după cazul expulzării din Republica Moldova a profesorilor turci, imaginea instituției este destul de șifonată.

Curajul acestei instituții, de a cere politicienilor revenirea asupra proiectului din anul 2014, este un semnal care trebuie citit cu atenție. Directorul SIS a subliniat că, “este regretabil faptul că procesele de manipulare/dezinformare sunt inspirate anume de actori care apriori trebuie să fie/sunt formatori de opinie publică” dar că, într-o societate democratică, dreptul la libera exprimare este unul fundamental. Probabil, a fost modul lui de a spune că poveștile unor liderii de opinie aflați, mai mult sau mai puțin în siajul unor formațiuni politice, despre transformarea SIS în poliție secretă rămân a fi doar sperietori.

În același timp, Esaulenco a atenționat  politicienii  afirmând că, în perioada electorală crește riscul de atac cibernetic asupra instituțiilor statului. ”Activizarea atacurilor cibernetice asupra instituțiilor statului moldovean are loc în perioadele electorale, din acest motiv sunt efectuate măsuri pentru identificarea vulnerabilităților și a riscurilor de perturbare a funcționalității infrastructurilor informaționale ale statului”, a declarat oficialul.

Nu știu dacă atenționarea ascunde în ea o amenințare – dar clasa politică din Republica Moldova ar face bine să se gândească la ce s-ar putea întâmpla dacă, Doamne ferește, securitatea cibernetică a Republicii Moldova ar fi compormisă, mai mult ca sigur ar fi compormise și sistemele informaționale ale Comisiei Electorale Centrale.

Este clar că în actualul context internațional și regional, când pandemia ridică noi cortine de fier, este necesară nu numai îmbunătățirea cadrului legislativ al sistemului securității naționale dar și controlul civil asupra instituției de securitate. Nu știm dacă sub-comisia parlamentară de control a SIS a discutat cu Esaulenco despre oportunitatea revenirii la mandatul de securitate. Probabil că da. Dacă acest lucru a fost făcut ar fi benefic ca și deputații din această sub-comisie să apară în public cu referiri la acest subiect. Candidații la șefia statului, la rândul lor, ar trebui să spună dacă sunt, sau nu, de acord ca serviciul secret moldovenesc să aibă mandat de securitate.

Sunt aproape sigur că în anul 2014 deputații nu au vrut să ducă la bun sfârșit pachetul de legi referitor la activitatea SIS tocmai pentru că au vrut să lase această instituție fără posibilitatea de a acționa în cazul furtului miliardului. Am cunoștiință despre faptul că în toamna anului 2014, cînd era executată delapidarea din băncile moldovene, ofițerii de informații au transmis  decidenților statului moldovean că se întâmplă așa ceva. Dacă ar fi avut mandat de securitate SIS ar fi putut opri acest furt.

Așa că, întrebarea din titlu este valabilă, oare de ce politicienii moldoveni se tem de instituția care apără securitatea statului moldovean?