www.coment.md

Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova (ASDM) a făcut publice rezultatele unui sondaj de opinie care arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, pentru Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) ar vota 47,3% din votanții deciși, pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – 15,4%, pentru Partidul Democrat din Moldova (PDM) – 14,5%, pentru Platforma „Demnitate și Adevăr” (PDA) – 13,7%. De asemenea, sondajul arată că majoritatea cetățenilor au încredere în PSRM – 47,9%. Sondajul a fost realizat în perioada 1-12 septembrie curent, la el participând 1 191 oameni din 77 localități din țară, iar marja de eroare constituie +/- 3%.

Aceste date ne permit să facem câteva concluzii despre situaţia actuală din politica moldovenească. Prima concluzie este că electoratul din Republica Moldova continuă să fie împărţit în continuare în două mari tabere – pro-Vest (centru-dreapta) şi pro-Est/statalist (stânga). În timp ce pe stânga PSRM reuşeşte să adune aproape integral simpatiile electoratului de această orientare, partidele ce se orientează la electoratul de centru-dreapta înregistrează mari restanţe în acest sens.

A doua concluzie – strategia PSRM de a se poziţiona de o parte a baricadelor, plasând restul partidelor cu şanse de a trece în Parlament de cealaltă parte (pe motiv că acestea au avut de-a face, într-o formă sau alta, cu guvernările democratice din ultimii 9 ani) dă roade. Această strategie are expresie inclusiv prin mitingurile de protest organizate de socialişti constant în ultima perioadă, care se desfăşoară anume sub lozinca „Împotriva politicii de jaf din ultimii 9 ani”.

A treia concluzie – asupra rezultatelor sondajului, într-o măsură oarecare s-a expus şi intrarea în forţă a PSRM în noul sezon politic. Or, PSRM este unicul partid care a început să-şi desemneze candidaţii pentru circumscripţiile uninominale, dând posibilitate alegătorilor să-i cunoască din timp, dar nu pe ultima sută de metri.

A patra concluzie – asupra rezultatelor sondajului, cel mai probabil, s-a reflectat şi activismul redus al partidelor de dreapta pro-europene. În ultima perioadă, acestea practic au dispărut din prim planul vieţii publice. Ele organizează sporadic câte un mic protest, dar nu prea vin cu propuneri, soluţii ce ar viza domenii de maximă importanţă cum ar fi economia sau cel social.

A cincea concluzie –  în rândurile electoratului de dreapta se resimte o dezamăgire oarecare după nouă ani în care la putere au fost forţe declarate pro-europene şi putem presupune că cea mai mare parte a alegătorilor apatici, care vor boicota următoarele alegeri parlamentare, vor fi anume de pe acest segment electoral. Iar cu cât mai mare e absenteismul şi apatia pe dreapta, cu atât e mai sporită ponderea electoratului de stânga.

A şasea concluzie – PSRM a câştigat lupta cu alte partide de stânga, electoratul de pe acest segment preferând să-şi dea votul pentru un partid puternic, decât pentru partide cu şanse mult mai mici. Astfel, electoratul de stânga se pare că preferă să meargă pe aşa-numita strategie a „votului util”.

A şaptea concluzie – criticele şi atacurile în adresa PSRM, care vin constant din partea partidelor pro-europene şi a guvernării, s-au dovedit a fi ineficiente. Mai corect ar fi de spus că ele nu au nici o influenţă asupra electoratului de stânga, care deja şi-a stabilit opţiunea de vot. Poate că aceste critici şi acuzaţii „prind” la electoratul de dreapta, însă aceasta nu influenţează deloc rating-ul şi poziţiile PSRM.

A opta concluzie – chiar dacă partidele pro-europene, cel de la guvernare şi PSRM îşi vor extinde numărul de susţinători în lunile următoare (pentru că, cu cât se apropie alegerile, cu atât creşte numărul alegătorilor decişi), cel mai probabil, proporţia în procente nu se va schimba. Iar aceasta înseamnă că socialiştii au prima şansă la victorie în următoarele alegeri parlamentare.