Din recenta criză a gazelor ar fi păcat să nu se înțeleagă că interconectarea energetică, accesul la infrastructura transfrontalieră de transportare a gazelor, dar și solidaritatea europeană, în paralel cu dezvoltarea operatoriilor naționali pot diminua impactul negativ al monopolului energetic rusesc în Moldova. „Luând provocarea drept o oportunitate, Republica Moldova trebuie să-și regândească rolul și locul în regiune. Aceasta ține în mare măsură de implementarea Pachetului energetic III – în mod complet, fără amânări și fără tot felul de rezerve menite să favorizeze pe unii actori externi”, a declarat Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, în cadrul dezbaterii publice cu tema „Securitatea energetică a Uniunii Europene și a Republicii Moldova: lecții reciproce” de la agenția de presă IPN.

Vorbind despre experiența de comportament a altor state în situații similare, expertul s-a referit, întâi și-ntâi, la Lituania. Această țară deja a anunțat că renunță la contractele de lungă durată cu Federația Rusă și, inclusiv, va investi mai mult în portul său Klaipeda pentru a importa gaz lichefiat. Includerea acestei surse oferă mai multă libertate și stabilitate nu numai Lituaniei, dar și celorlalte două țări baltice, care sunt interconenctate într-o rețea comună de electricitate. În acest sens, „contează mult ceea ce facem cu România, dar și cu Ucraina. Diversificare înseamnă să ai cel puțin două surse, fie că e vorba de gaze, fie că de electricitate”, a accentuat Dionis Cenușă.

În contextul schimbului de opinii, potrivit cărora despre linia electrică prin Vulcănești au vorbit toate guvernele din anii 90 încoace, expertul a remarcat că și Ucraina este o posibilitate nevalorificată… „Trebuie să se meargă pe logica ieșirii din impasul vinurilor: când au ajuns sub interdicție în Rusia, „coșul rusesc” n-a fost abandonat, dar au fost deschise căi spre țări, chiar și spre alte continente”.

În cazul Poloniei, care se alimentează din conducta Yamal – Europa, situația e alta. Expertul a relatat că aici e aplicată și formula că reversul poate fi și virtual, nu numai fizic, ceea ce ar însemna că „în cazul unei insuficiențe pentru reversul fizic, gazele ar putea fi pompate din țevile nemțești. Aceasta reliefează importanța interconectării și solidarității între țările europene”.

Totodată, expertul a relatat despre ideea creării Uniunii Energetice, „generată, apropo, de Polonia și alte state dependente de gazele rusești până acum, încă în 2014. În prezent, sunt definite deja regulile de guvernanță și, pe lângă cooperarea regională, interconectare, investiții în „energia verde”, se pune accentul pe solidaritate. Acesta este un element crucial și Uniunea Europeană l-a demonstrat în raport cu Republica Moldova în cadrul actualei crize energetice, la fel ca și România, ca stat-membru, dar și Ucraina, ca stat asociat al UE ”.

Țările din Uniunea Europeană se mișcă mai repede spre eficientizarea consumului de energie, dar și spre schimbarea rutelor de furnizare a energiei. Europenii aduc gaze lichefiate din Statele Unite, studiază posibilitățile cooperării cu Azerbaidjanul. „În prezent se întreprind acțiuni pentru a aduce gaz din Azerbaidjan în Balcanii de vest, vulnerabili în fața gazului rusesc – mă refer la Albania, Croația și Serbia”, a spus expertul.

În altă ordine de idei, foarte mult depinde de capacitatea de negociere a Republicii Moldova, a menționat Dionis Cenușa. „Consiliul Suprem de Securitate s-a întrunit foarte târziu. Pe 28 octombrie multe lucruri deja erau puse la cale. Asta deși se intuia foarte corect că vor apărea probleme, că Federația Rusă va dori să pună presiune pe noua guvernare. Lucrurile ar fi putut fi prevăzute și discutate din timp, atât la nivel înalt, cât și cu implicarea experților, pentru a formula poziția, evitând referințele la „comunicarea directă cu Moldovagaz” etc.” pe ultima sută de metri.

În viziunea expertului, Guvernul a reușit o performanță în condiții nefavorabile, create inclusiv cu propriile mâini. Cu toate acestea, contractul rămâne a fi „vulnerabil din mai multe puncte de vedere, inclusiv, pentru că noi continuăm să contribuim la finanțarea regimului separatist și, indirect, să consolidăm pozițiile Federației Ruse în Republica Moldova”, a conchis expertul.