Evghenii Magda

Comisia specială de monitorizare (CSM) a OSCE activează, din primăvara anului 2014, în Ucraina. Preşedintele său adjunct, Alexander Hug, îşi încheie mandatul la 31 octombrie. Înainte de a pleca, el a făcut un şir de declaraţii curioase.

Pentru început, trebuie văzut cine este Hug pentru mass-media ucrainene şi europene. El este, de facto, persoana oficială a CSM a OSCE, care comentează activ ceea ce se întâmplă în Donbas. Evident, reprezentantul OSCE este un diplomat, destul de versat pentru a evita aprecierile univoce. Cel puţin aşa părea până în ultima decadă a lunii octombrie.

Cu toate acestea, înainte de plecarea din funcţie Hug parcă şi-a dat drumul. Dacă în interviul acordat Agenţiei de ştiri Ucrinform el a făcut declaraţii privind lipsa garanţiilor de securitate pentru patrularea de noapte, aproape pentru prima dată a menţionat că reprezentanţii Rusiei constituie, în componenţa CSM, un pic mai mult de 5%, iar mai bine de jumătate din observatori sunt reprezentanţi ai UE, atunci, în materialele destinate mass-media anglofone, reprezentantul CSM a OSCE s-a dovedit mai elocvent. Constatarea că fiecare dolar cheltuit pe conflictul din Donbas privează statul de mijloace pentru dezvoltare consună, după mine, cu apelul de mai demult al OSCE către autorităţile Moldovei de a renunţa la aruncătoarele de proiectile reactive. Iar afirmaţia că „uniforma rusească poate fi cumpărată din orice piaţă” – cu bine cunoscuta expresie a lui Vladimir Putin despre Voentorg.

Da, reputata revistă Foreign Policy a corectat cuvintele lui Hug relativ la faptul că CSM nu dispune de probe ce ar confirma amestecul Rusiei în Donbas. E de neînţeles timiditatea reprezentantului unei organizaţii ce tinde să obţină securitate şi cooperare în Europa, căci despre agresiunea Rusiei în Donbas deja au făcut declaraţii APCE, Parlamentul European, NATO. N-aş vrea să cred că Alexander Hug a primit o „plată compensatorie” din partea Kremlinului la finele mandatului său. Cu toate acestea, şi el, şi alţi adepţi ai echidistanţei trebuie să ţină minte că flirtul cu agresorul, în orice punct al Europei, nu duce la bine.