În perioada 13–18 septembrie 2024, compania Date Inteligente SRL a realizat un sondaj la nivel național folosind metodele CATI – 70%, CAWI – 30% pentru un eșantion total de 1021 respondenți. Eroarea maximă de eșantionare este de ± 3%, iar numărul localităților incluse în eșantion este de 293 din toate raioanele, municipiile Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia.

Partea I – Audiența TV
Conform sondajului Barometrului iData din septembrie 2024, cele mai populare canale de informare despre actualitatea din țară printre cetățenii din Republica Moldova sunt Moldova 1 și ProTV Chișinău, în proporție aproximativ egală de 27,3% și, respectiv, 27,1%. Acestea sunt urmate de TV8, pe care îl urmăresc 24,5% dintre respondenți, și de Jurnal TV, ales de 23,2% dintre participanți. Totodată, 11,6% dintre respondenți au indicat că urmăresc alte posturi TV.
Un aspect notabil este faptul că un procent majoritar, de 39,6%, declară că nu urmărește niciun post TV pentru a se informa despre evenimentele din Republica Moldova. Un procent mic, de 2,8%, nu a oferit niciun răspuns la întrebare.

Partea II – Aspecte geopolitice
Conform răspunsurilor, opinia cetățenilor din Republica Moldova cu privire la direcția în care se îndreaptă țara este împărțită aproape egal. Majoritatea dintre respondenți, 41,8%, consideră că lucrurile merg într-o direcție corectă, în timp ce 41,3% cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. Un procent semnificativ de 16,9% dintre respondenți au declarat că nu știu sau nu au oferit un răspuns.
Un alt aspect important abordat în sondaj a fost susținerea pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Marea majoritate dintre cetățeni, 56,1%, se declară în favoarea aderării, în timp ce 34,2% se opun acestei perspective. Un procent de 9,7% nu știu sau nu au răspuns la această întrebare.
Referitor la unirea Republicii Moldova cu România, 54,8% dintre respondenți s-au pronunțat împotriva acestei idei, în timp ce doar 35,7% sunt de acord cu unirea celor două țări. 9,5% dintre respondenți nu au știut sau nu au răspuns.
În ceea ce privește recunoașterea independenței regiunii Transnistria (Stânga Nistrului), 51,0% dintre respondenți sunt împotrivă, în timp ce 25,9% susțin această idee. O proporție semnificativă, 23,1%, nu știu sau nu au oferit un răspuns.
Când vine vorba de apropierea Republicii Moldova de Rusia și de țările din Uniunea Euroasiatică, părerile sunt împărțite. 42,6% dintre respondenți susțin această apropiere, în timp ce 42,5% se opun. Aproximativ 14,9% nu știu sau nu au răspuns la întrebare.
Referitor la introducerea monedei euro în circulație în Republica Moldova, rezultatele arată că majoritatea cetățenilor, 45,9%, se opun acestei idei, în timp ce 38,9% sunt de acord cu introducerea monedei euro. Un procent de 15,2% dintre participanți la sondaj nu au oferit un răspuns.

Partea III – Cetățeni români în Republica Moldova
Conform sondajului, doar 22,4% dintre cetățenii Republicii Moldova dețin cetățenia română. Când au fost întrebați despre nivelul de trai din România, cetățenii moldoveni care dețin cetățenia română au avut opinii variate. Majoritatea, 60,3%, consideră că nivelul de trai este „mediu”, în timp ce 23,6% îl apreciază ca fiind „înalt” și doar 2,5% îl consideră „foarte înalt”. Pe de altă parte, 6,9% consideră că nivelul de trai este „scăzut”, iar 1,3% îl văd ca fiind „foarte scăzut”.
În ceea ce privește consumul media, 37,8% dintre cetățenii moldoveni urmăresc ProTV România cel puțin o dată pe săptămână pentru a se informa despre actualitatea din România. Alte posturi populare includ TVR 1 (15,0%) și Euronews România (7,8%). Cei mai cunoscuți politicieni români din Moldova și în care românii din Moldova au încredere mare sau foarte mare sunt Lilian Carp și Iurie Ciocan.


Partea IV – Situația socio-politică în Republica Moldova
Conform datelor, 58,7% dintre respondenți și-au decis deja candidatul pentru care vor vota la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024. În contrast, 34,6% dintre cetățeni nu s-au hotărât încă, iar 6,7% nu știu sau nu au răspuns la această întrebare.
Referitor la referendumul privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, 66,7% dintre respondenți au decis că vor participa și vor vota „DA”, în timp ce 25,9% vor vota „NU”. Un procent de 7,4% dintre respondenți nu știu sau nu au răspuns dacă vor participa la vot.
În cazul în care duminica viitoare ar avea loc un referendum pentru modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 45,9% dintre respondenți ar vota pentru această schimbare. Cu toate acestea, 39,0% s-ar opune, iar 12,7% dintre cetățeni nu știu ce ar face. Un procent foarte mic, de 2,4%, a declarat că nu ar participa la vot.

Aceste rezultate arată că o parte semnificativă a cetățenilor moldoveni susțin legături mai strânse cu Uniunea Europeană (UE). Cu 66,7% dintre respondenți pregătiți să participe la referendum și 45,9% susținând o modificare a Constituției pentru a facilita aderarea, este clar că integrarea europeană este o prioritate pentru mulți.Acest lucru sugerează că Moldova va continua să urmărească relații mai apropiate cu UE în anii următori.
Când vine vorba de activitatea politicienilor, 16,9% dintre respondenți consideră că Maia Sandu a fost cea mai activă în ultimele 30 de zile. Ilan Șor este văzut ca fiind al doilea cel mai activ politician, cu 8,8%, urmat îndeaproape de Renato Usatîi, cu 8,7%. Alte figuri politice menționate includ Ion Ceban (2,5%), Vasile Tarlev (2,2%), și Dorin Recean (1,9%). Un procent semnificativ de 27,0% dintre respondenți nu au știut să răspundă, în timp ce 13,5% nu au oferit un răspuns, iar 3,4% au considerat că niciun politician nu a fost activ.
Conform Barometrului iData din septembrie 2024, Maia Sandu este politicianul în care cetățenii au cea mai mare încredere, cu un procent de 25,5%. Următorii pe listă sunt Ilan Șor (9,9%) și Renato Usatîi (9,6%). Dacă ar avea loc alegeri parlamentare, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar primi 25,6% din voturi, urmat de Blocul Politic Victorie (11,9%) și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) cu 10,5%. Conform rezultatelor, distribuirea mandatelor în Parlamentul Republicii Moldova, fără a include voturile din Diasporă și din Stânga Nistrului, ar arăta astfel: PAS – 46 mandate. Blocul Politic Victorie – 21 mandate. PSRM – 18 mandate. Partidul Nostru – 16 mandate.
Aceste rezultate reflectă o majoritate semnificativă pentru PAS, consolidându-i poziția dominantă în Parlament.

Pentru alegerile prezidențiale, Maia Sandu conduce cu 26,8%, urmată de Renato Usatîi cu 12,7% și Alexandr Stoianoglo cu 11,2%. Alți candidați populari includ Vasile Tarlev (6,3%) și Irina Vlah (6,1%). Un procent de 15,2% dintre respondenți nu știu pe cine ar vota, în timp ce 4,3% nu ar vota deloc.