Barometru iData – martie 2024

În perioada 18–24 martie 2024, compania sociologică iData a realizat un sondaj la nivel național folosind metodele CATI – 80%, CAWI – 20% pentru un eșantion total de 1131 respondenți. Eroarea maximă de eșantionare este de ± 2.85%, iar numărul localităților incluse în eșantion este de 322 din toate raioanele, municipiile Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia.

Situația socio-politică în Republica Moldova
Numărul celor care cred că lucrurile în Republica Moldova merg în direcția greșită a scăzut de la  49,5% în ianuarie 2024, la 47,3% în martie 2024. La fel a scăzut și numărul celor care declară că lucrurile merg într-o direcție bună, de la 39,5% în ianuarie 2024 la 37,7% în martie 2024. Numărul celor îndeciși a crescut de la 11% în ianuarie la 15% în luna martie 2024.
La întrebarea despre nivelul de fericire, 18,3% din moldoveni s-au declarat foarte fericiți, 30,3% se simt mai degrabă fericiți, 35,4% simt un nivel mediu de fericire, iar nefericiți și deloc fericiți se simt 9,6% și 5,5%  din moldoveni.

Întrebați dacă susțin sau nu legalizarea consumului de canabis marea majoritatea respondenților 84,7% s-au declarat împotrivă, 8% susțin legalizarea și 7,3 s-au abținut să ofere un răspuns.

Intenții de vot
În cazul alegerilor parlamentare,  din cei deciși, 36,3%  ar vota pentru PAS, 20,0% – pentru PSRM,  18,8% pentru PP Șansă și 7,6% pentru PCRM. Doar aceste patru formațiuni ar depăși pragul de 5% pentru a intra în Parlament. Cu toate astea, merită de menționat că partidul Partidul Nostru se afla la o foarte mică distanță de pragul electoral, 4,7% din cei deciși declarând intenție de vot pentru acest partid. Potrivit sondajului, fără a ține cont de voturile diasporei și ale Transnistriei, mandatele în parlament ar fi repartizate astfel: PAS – 45 de locuri, PSRM ar primi 27 de locuri și PP Șansă – 23 de locuri și PCRM 9 locuri.


La întrebarea despre intenția de vot în cazul alegerilor Prezidențiale , 27,9% au declarat că o vor vota pe Maia Sandu, 13,3% pe Igor Dodon, 5,7 % pe Ion Chicu, 4,4% pe Ion Ceban și 4,3 pe Irina Vlah.

Ratingul încrederii
În martie 2024, tendințele lunilor precedente în ceea ce privește distribuirea încrederii în politicieni moldoveni rămân aceleași. Primii trei politicieni în care au cea mai mare încredere respondenții sunt Maia Sandu – cu 24,3%, Ilan Șor – 11,49% și Igor Dodon – 11,2%.
Instituțiile cu cea mai mare încredere, conform “ratingului net”, sunt Mitropolia Moldovei (103.8) și Mitropolia Basarabiei (102.1), indicând o încredere substanțială în instituțiile religioase. Poliția vine următoarea cu un rating de încredere net de 85.7, sugerând un nivel relativ ridicat de încredere în forțele de ordine.
Instituțiile guvernamentale, cum ar fi Parlamentul și Guvernul, prezintă ratinguri de încredere nete de 74.1, respectiv 73.8, care, deși sunt pozitive, sunt mai scăzute decât în cazul instituțiilor religioase sau al poliției.
Justiția are un rating net semnificativ mai mic, de 54.1, indicând probleme de percepție sau performanță în această ramură.
Media și blogosfera, inclusiv televiziunile (81.8), posturile de radio (87.1), bloggerii și vloggerii (64.5), și TikTokerii (60.7), au ratinguri nete de încredere variabile, sugerând un grad divers de încredere în sursele de informare și divertisment.
Aspecte geopolitice.
Sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la UE rămâne aproximativ la același nivel, cu o ușoară creștere – 57,4% martie 2024 în comparație cu 56,7% în ianuarie 2024. Concomitent, cei care se declară împotriva integrării europene au scăzut de la 34,4% în ianuarie 2024 , la 32,8% în martie 2024.
În cazul organizării în aceeași zi a referendumului pentru aderarea la UE și alegerile prezidențiale, 43% susțin această ideie, 43,9% sunt împotrivă , 13,1% sunt indeciși sau nu au dorit să răspundă. Cei care sunt împotrivă au scăzut cu 2% din ianuarie până în martie 2024,
În martie 2024, aderarea Republicii Moldova la Nato este suținută de 31,3%, iar 56% se declară împotrivă.
Sărbătorile de primavară în Republica Moldova
În topul sărbătorilor de primăvară, 88,7% din respondenții iData au indicat au sărbătorit 8 Martie, urmat de Mărțișor cu 61,7%, Ziua îndrăgostiților (14 februarie) cu 45,4% și Dragobete cu 29,4%.
8 Martie (Ziua Internațională a Femeii) rămâne a fi cea mai populară sărbătoare a începutului de primăvară printre respondenți, urmată de Mărțișor, Ziua Îndrăgostiților și Dragobete. Această ordine sugerează o preferință puternică pentru sărbătorile care promovează aprecierea și recunoașterea femeilor, precum și celebrarea relațiilor personale și a tradițiilor culturale. Popularitatea scăzută a Dragobetelui comparativ cu Ziua Îndrăgostiților ar putea reflecta o influență crescută a culturii occidentale. În general, interesul variat pentru aceste sărbători indică diversitatea modurilor în care oamenii aleg să marcheze momentele importante ale începutului de primăvară.
8 Martie
Preferințele pentru cadourile oferite de 8 Martie sunt dominate de flori (43.5%), urmate de ciocolate/bomboane (8.5%) și parfum (5.4%). Aceasta sugerează o tendință clară spre cadouri tradiționale și simbolice, cu flori și dulciuri ocupând primele locuri. Cadourile mai costisitoare sau personalizate, cum ar fi bijuteriile (2.6%) sau cadourile personalizate (1.7%), sunt mai puțin frecvente, posibil din cauza considerațiilor legate de preț sau de dificultatea de a alege ceva adecvat fără a cunoaște preferințele exacte ale destinatarului.
Analiza distribuției cheltuielilor pentru cadourile de 8 Martie arată o varietate largă de abordări, de la gesturi simbolice sau non-financiare până la investiții considerabile în cadouri de lux. Majoritatea respondenților (35.2%) se încadrează în intervalul moderat de 101-500 lei, reflectând o tendință generală spre echilibru între semnificația cadoului și considerațiile bugetare. Segmentele care cheltuiesc sume mai mari evidențiază, de asemenea, o diversitate în percepția valorii și în expresia aprecierii, subliniind diferențele individuale în abordarea acestei sărbători.
Comparând mediul urban cu cel rural, observăm diferențe semnificative în comportamentul de cheltuieli pentru cadourile de 8 Martie. În mediul urban, există o tendință mai mare spre cheltuieli mai mari, cu procente mai ridicate în categoriile de peste 500 lei. Aceasta ar putea reflecta un acces mai bun la resurse financiare sau o predispoziție către cadouri mai valoroase sau de lux. În contrast, în mediul rural, majoritatea cheltuielilor se concentrează în intervalul 101-500 lei, sugerând o abordare mai conservatoare sau bugete mai limitate pentru cadouri.
Mărțișorul
Cu toate ca Mărțișorul nu este pe primul loc în topul sărbătorilor al începutului de primăvară, 35,5% din moldoveni au primit și au dăruit un Mărțișor la începutul acestei luni , 18,5% doar au primit și 18,1% doar au oferit mărțișoare.
Datele indică o participare activă la tradiția mărțișorului, cu diferențe notabile între femei și bărbați în ceea ce privește dăruirea și primirea. Femeile par să fie mai angajate în acest schimb reciproc, cu 42.9% indicând că atât au primit, cât și au dăruit, în timp ce bărbații au un procent mai scăzut în această categorie, de 26.7%. Bărbații tind să fie mai orientați spre a dărui, cu 27.2% dintre ei indicând că doar au dăruit, comparativ cu doar 10.5% dintre femei. Diferențele între mediul urban (37.2% pentru am primit și am dăruit) și rural (34.0% pentru am primit și am dăruit) nu sunt semnificativ de mari, sugerând că tradiția mărțișorului este încă valorizată în întreaga societate.