ro 
Moldovenii aflați la muncă peste hotare trimit valută acasă, dar Banca Națională o cumpără și o depune în bănci străine, unde servește la dezvoltarea economiilor altor țări. Totul se face prin înțelegere cu FMI.
Ce legătură există între cerințele Fondului Monetar Internațional (FMI) și creșterea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei (BNM), la care se referea consilierul prezidențial Ion Chicu, fost ministru al Finanțelor în guvernarea precedentă?
Mecanismul a fost explicat, într-o emisiune de la Radio Sputnik, de expertul economic Viorel Gîrbu.
Rata de bază mai mare înseamnă mai puține credite și inflație mai mică
Mai întâi, să precizăm că rata de bază stabilită de BNM este un indicator de care trebuie să țină cont în mod obligatoriu băncile licențiate: acestea nu trebuie să stabilească dobânzi la creditele pe care le acordă mai mici decât rata de bază.
Când BNM majorează rata de bază, băncile cresc dobânzile, iar acest fapt descurajează contractarea creditelor de către agenții economici și persoanele fizice.
Numărul creditelor scade și, respectiv, cetățenii operează cu mai puțin bani. Astfel, rata de bază servește drept instrument de sterilizare a masei monetare, de reducere a banilor aflați în circulație. Mai puțini bani și o posibilitate mai redusă de cumpărare înseamnă o inflație mai mică.
La indicația FMI, BNM cumpără valută și o trimite peste hotare
În acordurile sale din ultimii ani cu Guvernul Republicii Moldova, Fondul Monetar Internațional (FMI) a impus o limită a rezervelor oficiale obligatorii – un prag de care să nu treacă rezervele valutare.
Pentru a se conforma acestui prag, Banca Națională a Moldovei (BNM) cumpără valută de pe piața internă și o exportă peste hotare, depunând-o în bănci comerciale din țări cu economie dezvoltată, a explicat expertul economic Viorel Gîrbu.
Pentru a cumpăra valuta de pe piața internă, BNM trebuie să „arunce” în schimb sume mari de monedă națională – o acțiune ce poate avea ca efect creșterea inflației.
Dar pentru a nu admite explozia inflației, BNM își compensează propria acțiune inflaționistă prin majorarea ratei de bază.
Ca rezultat, rata de bază mai mare conduce la reducerea activității de creditare a băncilor și, implicit, la stoparea creșterii economice, pentru că agenții economici nu dispun de bani pentru dezvoltarea afacerilor.
Valuta pleacă în cantități mult mai mari decât ne vine de la creditori
„Efectiv, seacă resursele financiare ale Republicii Moldova și lucrul acesta este paradoxal. Fiindcă noi apelăm la FMI, BM, BERD pentru valută. Or, valuta pleacă din Republica Moldova, în baza acordului semnat cu FMI, în cantități mult mai mari”, a explicat Viorel Gîrbu.
În 2015, „find lovită deja de criza bancară”, BNM a fost obligată, prin acordul cu FMI, să cumpere de pe piața internă 500 de milioane de dolari, a precizat expertul economic. Pentru a cumpăra această cantitate de valută, BNM a efectuat pe piața valutară internă o infuzie inflaționistă de 13 miliarde de lei.
Acești bani nu erau „acoperiți” prin nimic, pentru că, evident, BNM nu produce nimic.
În anul următor, 2016, FMI, prin acordul cu Guvernul, a obligat BNM să cumpere un volum de valută pentru care a fost necesară o emisie inflaționistă de 8 miliarde de lei. Respectiv, pentru a nu admite creșterea inflației în urma emisiilor inflaționiste de lei, BNM a majorat rata de bază.
BNM tipărește lei fără acoperire și-i aruncă pe piață, apoi crește rata de bază
„Ceea ce face BNM de o perioadă lungă de timp este aberant și total împotriva logicii economice și economiei naționale”, a subliniat Viorel Gîrbu.
„Prin acest instrument, BNM reduce masa monetară sănătoasă, generată de băncile comerciale, și pune în circulație o masa monetară semnificativă nesănătoasă, bani neacoperiți, doar ca urmare a indicației FMI-ului”, a spus expertul economic.
„Dacă BNM își permite să arunce pe piață 8 miliarde de lei într-un an, de ce BNM n-ar împrumuta 8 miliarde de lei Guvernului, pentru ca Guvernul să folosească acești bani pentru proiecte de dezvoltare? Să creeze anumite mecanisme de finanțare-dezvoltare a sectorului antreprenorial. Acesta ar fi un mecanism real de ajutorare a agenților economici, a economiei naționale, a cetățenilor, motivarea să nu plece peste hotare”, a explicat Viorel Gîrbu.
„Nu importam tehnologii – nu creste productivitatea muncii. Nu se creează locuri de muncă noi – populația este forțată să plece din Republica Moldova”, a completat expertul economic.
FMI „ne-ar sări în cap” dacă BNM ar face același lucru pentru Guvern
„Atât timp cât BNM tipărește bani fără acoperire pentru a trimite valută peste hotare, FMI este bucuros. Dacă BNM va face același lucru pentru Guvern, ne vor sări în cap partenerii de dezvoltare”, a admis expertul economic.
„Vedeți, e un cerc vicios aici, dar nu sunt explorate toate posibilitățile. E la latitudinea Guvernului, autorităților, dacă într-adevăr sunt responsabile, să vină cu abordări mai eficiente pentru a dinamiza procesele sociale și economice din Republica Moldova”, a conchis Viorel Gîrbu.
Expertul economic a subliniat că, „în mod cert, există și multe rezultate pozitive” ale asistenței financiare externe, dar că, în opinia sa, Guvernul ar trebui să vină „cu abordări mult mai nuanțate, să folosească resursele interne, fără să apeleze la anumite practici, chiar abuzive, venite din partea comunității internaționale”.
Republica Moldova a semnat „foarte multe acorduri internaționale, care practic ne-au legat mâinile la spate, ne-au răsucit așa de tare mâinile, încât spațiu de manevră nu mai avem. În aceste condiții, sigur că este foarte greu”, a constatat Viorel Gîrbu.
