O altă cifră, dată publicității de Ambasada României la Chișinău, după alegerile prezidențiale din 10 noiembrie 2019, arăta că, în cele 37 de secții de votare deschise între Prut și Nistru au votat, cu zero timp de așteptare, 43.307 de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova.

Este cel mai mare număr de participanți la un proces electoral românesc înregistrat vreodată în Republica Moldova.

În opinia mea, cifra de participare la alegeri, este extrem de redusă în comparație cu numărul mare de cetățenii redobândite. Este o cifră care arată gradul de incluziune al cetățenilor români dintre Prut și Nistru la procesele politice românești, o cifră care ne spune că moldovenii nu și-au asumat până la capăt identitatea politică românească. Altfel participau mai mulți la alegeri.

Rezultatul înregistrat la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 de partidele unioniste care au participat la alegeri – Partidul Liberal, Partidul Unității Naționale ori Alianța pentru Unirea Românilor – confirmă că puțini cetățeni români cu domiciliul între Prut și Nistru votează pentru unire.

Mulți cetățeni români cu domiciliul între Prut și Nistru au preferat să facă unirea pe cont propriu părăsind teritoriul dintre Prut și Nistru.

Lipsa din Parlamentul de la Chișinău a unei voci unioniste este o dovadă a faptului că, afirmația ministrului moldovean de externe, Nicolae Popescu, că cetățenii moldoveni nu își doresc unirea, conține o doză de adevăr – dacă și-ar fi dorit-o, moldovenii ar fi votat pentru un partid unionist.

Dacă victoria înregistrată de partidul președintelui Maia Sandu, a fost făcută cu sprijinul masiv al electoratului unionist, așa cum se spune, iar votul a fost motivat geopolitic și geocultural, atunci asumarea idetității românești a acestei formațiuni politice ar trebui să se reflecte inclusiv prin acțiuni simbolice semnificative care, deocamdată, lipsesc.

Absența acestor acțiuni simbolice va duce la constatarea faptului că PAS nu este un partid care și-a asumat într-un grad mai mare ori mai mic identitatea românească, ci din contră este un partid statalist de esență pro-europeană. Iar acest lucru va continua să-i deranjeze pe unioniștii moldoveni.

Doar că, în ecuația politică în care PAS are 63 de deputați, și are sacii în căruță, apare impresia că unioniștii nu mai contează.