www.coment.md

Declaraţia Premierului Pavel Filip precum că, în caz de alegeri parlamentare anticipate, vom alege 61, dar nu 101 deputaţi (idee susţinută de majoritatea celor ce au participat la referendumul consultativ din data de 24 februarie 2019) a fost tratată cu superficialitate de politicieni şi analişti politici – o atitudine de neînţeles dacă pornim de la premisa că preconizata schimbare poate modifica radical datele problemei în politica din Republica Moldova. 

Prima întrebare ce se impune este: Cum pot fi depăşite barierele juridice ce împiedică implementarea ideii respective? Numărul de deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova nu e prevăzut într-o simplă lege, ci în Constituţie, iar procedura de modificare a Legii Supreme nu e simplă deloc. Întâi se impune elaborarea proiectului de lege, apoi, în cazul în care e semnat de minimum o treime din numărul total de deputaţi, se depune la Curtea Constituţională. Instanţa are până la jumătate de an pentru examinarea proiectului şi emiterea avizului. Să admitem că, ştiind că alegerile parlamentare anticipate pot avea loc în toamnă, CC emite aviz imediat şi acesta e pozitiv, dar oricum nu se rezolvă problema, căci, conform legislaţiei în vigoare, proiectul trebuie să stea jumătate de an la Biroul Permanent al Parlamentului şi abia apoi – supus dezbaterilor legislative şi votului. Deci, nu prea se încadrează proiectul în limita legală pentru a intra în vigoare până la alegerile parlamentare. 

Întrebarea doi: E posibilă o mică şmecherie juridico-legislativă pentru depăşirea acestei bariere? Teoretic, da. Pentru ce se acordă această jumătate de an după primirea avizului Curţii Constituţionale? În special, pentru ca opinia publică să ia cunoştinţă în detaliu de proiect, să-l supună dezbaterilor publice. Promotorii lui pot spune însă că acest lucru a fost făcut deja în cadrul referendumului din data de 24 februarie 2019, iar dacă va fi cazul şi CC ar putea interveni cu o interpretare în acest sens. Deci, putem deduce că, teoretic, făcând un uşor abuz şi uz de poziţia sa în politica moldovenească, actuala guvernare poate obţine depăşirea respectivei bariere. 

Dar, aici va apărea întrebarea trei: Dacă juridic aceste bariere vor fi depăşite, cum va avea loc procedura de vot propriu-zisă? Nu e deloc o întrebare simplă, mai ales dacă luăm în calcul faptul că noul Parlament nu e funcţional, nu are alese organele de lucru, lipsesc comisiile parlamentare, prin care trebuie să treacă respectivul proiect, nu este nici Birou Permanent, care să-l înregistreze şi nu prea se întrevăd posibilităţi reale pentru deblocarea activităţii Legislativului. Deci, dacă vor ţine neapărat ca eventualele alegeri parlamentare anticipate să se desfăşoare conform opiniei exprimate de cetăţeni în cadrul referendumului din data de 24 aprilie 2019, atunci cei ce reprezintă actuala putere vor trebui să găsească o soluţie pentru deblocarea activităţii Parlamentului. În acest caz motiv pentru anticipate ar putea fi incapacitatea de a învesti în funcţie noul Guvern. 

Chiar şi dacă acest lucru se va reuşi, va apărea întrebarea patru: De unde se vor lua voturile necesare pentru adoptarea proiectului de lege? Un proiect de lege de modificare a Constituţiei se adoptă cu minimum 68 de voturi ale deputaţilor, nu cu 51. Dacă acum nu se găsesc 51 de deputaţi pentru a forma o majoritate parlamentară oficială, nu e clar de unde se vor găsi 68. 

Chiar dacă admitem că se vor găsi cei 68 de deputaţi, va apărea întrebarea cinci: În baza cărui sistem se vor alege cei 61 de deputaţi – proporţional, mixt sau uninominal? Dacă se va păstra sistemul mixt, atunci va fi nevoie de redus numărul circumscripţiilor uninominale de la 51 la 31 şi de „recroit” frontierele acestora. Dacă se va opta pentru unul din celelalte două sisteme, atunci vom asista la o nouă reformă electorală de amploare şi nu e clar cum poate fi implementată aceasta până la eventualele alegeri parlamentare anticipate. 

Toate acestea ne duc la gândul că Premierul a enunţat o idee fără a se gândi la modul practic de realizare a ei. Sau, varianta doi – guvernarea are un plan secret în acest sens, care, la această etapă, e greu de „citit”.