www.coment.md

Patru partide de dreapta – Partidul Acţiune şi Solidaritate, Platforma Demnitate şi Adevăr, Partidul Liberal Democrat din Moldova şi Partidul Liberal au demarat discuţii pe marginea participării la următoarele alegeri parlamentare. Dacă e să facem abstracţie de frazele de ordin general precum că unitatea dreptei este un imperativ dictat de situaţia reală din republică, trebuie să ne întrebăm şi care e partea invizibilă a acestui proces, mai bine zis care sunt argumentele nedeclarate în public ce au stat la baza demarării lui.

Pentru unii a fost de mirare faptul că PAS şi PDA, care luaseră deja decizia de a participa în comun la următoarele alegeri parlamentare, brusc au devenit interesate de discuţiile cu PLDM, dar în special cu PL. Interesul faţă de liberal-democraţi e justificat cumva, căci PAS, PDA şi PLDM fac parte din aceeaşi familie politică europeană (PPE), dar şi au experienţă de colaborare politică. Nu prea e clar interesul pentru discuţiile cu PL, mai ales că în ultimele luni între reprezentanţii acestor partide nu o dată au avut loc schimburi de replici destul de dure.

O posibilă explicaţie ar fi că, în ultima perioadă, situaţia PAS şi PDA s-a schimbat semnificativ, aceste partide fiind ameninţate real de o excludere din campania electorală. Despre acest risc vorbesc inclusiv reprezentanţii PAS şi PDA, iar temerile lor au la bază investigaţiile pe linie parlamentară ce ţin de relaţia celor două formaţiuni politice cu Fundaţia „Open Dialog”. Reprezentanţii PAS şi PDA au de ce să-şi facă griji, or activitatea acestei fundaţii nu e privită cu ochi buni de factorii decizionali europeni, mai ales după ce conducătoarea acestei fundaţii a fost declarată persona non-grata în UE. Situaţia e cu atât mai delicată cu cât, periodic, în adresa conducătoarei fundaţiei răsună acuzaţii privind anumite conexiuni cu serviciile secrete ale Federaţiei Ruse.

Probabil, liderii PAS şi PDA înţeleg că în oricare altă situaţie ei ar fi putut miza pe sprijinul europenilor, numai nu în cazul în care s-ar invoca finanţarea lor (teză promovată intens de reprezentanţii puterii de la Chişinău) de către o fundaţie suspectată de legături cu serviciile secrete ruseşti. Posibil, nici susţinerea electoratului pro-european din RM nu ar fi una masivă dacă pretextul unei eventuale sancţionări sau chiar excluderi PAS şi PDA din alegeri ar fi anume acesta. Cu alte cuvinte, puterea de la Chişinău a identificat punctul slab al PAS şi PDA şi acum va încearcă să scoată maximum de beneficii pentru sine.

Nu este exclus că, anume conştientizând riscurile ce planează asupra lor, cei din PAS şi PDA au decis să demareze discuţiile cu PLDM şi PL. Posibil, liberal-democraţilor şi liberalilor li se rezervează rolul de platforme de alternativă în cazul în care se va ajunge la îngrădirea accesului principalelor partide pro-europene la următoarele alegeri. Astfel, odată constituit blocul electoral (că va avea patru componente, că – două) reprezentanţii PAS şi PDA oricum vor putea participa în alegeri şi în acest caz lovitura pe care ar putea să le-o aplice puterea va fi mai puţin sesizabilă.

Privite lucrurile din acest punct de vedere, se pare că PAS şi PDA ar trebui să fie chiar mai interesate decât liberalii şi liberal-democraţii de constituirea unui bloc electoral comun în patru. Însă, acesta e un punct de vedere bazat doar pe presupuneri, pentru că nimeni nu ar putea spune care e situaţia reală. Totuşi, şi acest punct de vedere are dreptul la viaţă. Mai ales că importanţa sa e accentuată de situaţia concretă în care s-a pomenit dreapta pro-europeană din Moldova.