www.coment.md

Înainte de a pleca în vacanţă, Parlamentul a stabilit data următoarelor alegeri parlamentare pentru 24 februarie 2019. Pentru unii această dată a fost o surpriză, iar pentru alţii – o mişcare previzibilă, deoarece despre posibilitatea ca alegerile să aibă loc nu în toamnă, ci la începutul anului viitor, se discuta de ceva timp. Astăzi, când data alegerilor deja e fixată, mulţi se întreabă: Pe cine avantajează şi pe cine dezavantajează ea? Pentru a răspunde la această întrebare, se impune o analiză a situaţiei din punctul de vedere al celor trei mari tabere politice pe care le avem la moment în Moldova: guvernarea, opoziţia pro-europeană şi opoziţia socialistă. 

Cei de la guvernare şi pierd, şi câştigă. Pierd deoarece desfăşurarea alegerilor iarna tot timpul a presupus probleme în plus pentru cei ce deţin puterea. În primul rând, pentru că oamenii primesc facturi mari şi nemulţumirea lor generală se asociază cu nemulţumirea faţă de putere. În al doilea rând, pentru că iarna locuitorii de la sate nu prea au de lucru şi se interesează mai activ de politică, iar astfel de interes de cele mai dese ori este în detrimentul puterii. În al treilea rând, pentru că pe timp de iarnă guvernarea nu va putea scoate în prim plan aşa-zisele realizări ale sale – spre exemplu, drumurile noi. Iarna acestea sunt deteriorate sau calitatea lor nu se vede, ca să nu mai vorbim de faptul că puterea practic nu va putea folosi deloc aşa procedeu de imagine ca tăiatul panglicilor la inaugurarea diferitor obiective în aer liber. De asemenea, puterea va avea de pierdut şi din alt punct de vedere – cu cât mai târziu sunt alegerile, cu atât mai îndelungată e perioada de risc în care se află de ceva timp guvernarea, neavând suport financiar din exterior şi dispunând de resurse interne extrem de limitate.

Totuşi, guvernarea are şi de câştigat de pe urma fixării datei alegerilor pe 24 februarie. Cel mai mare câştig ţine de slăbirea capacităţii de luptă politică a opoziţiei pro-europene. Este prea puţin probabil că aceasta va reuşi să menţină vie flacăra protestelor antiguvernare până în februarie 2019 ca să intre în alegeri pe valul acestora. Dacă nu se vor opri de la sine, aceste proteste cu siguranţă vor scădea din amploare sub influenţa iernii. În al doilea rând, cei de la putere au de câştigat de pe urma faptului că iarna celor din opoziţie le este mai greu să-şi desfăşoare campania electorală – pornind de la drumurile ce pot fi înzăpezite şi terminând cu încăperile prost încălzite în care de regulă au loc întâlnirile cu alegătorii de la sate. Astfel, opoziţia e lipsită de unul dintre cele mai eficiente instrumente ale sale – acţiunile cu caracter de masă în aer liber şi, probabil, guvernarea a luat în calcul acest aspect important când a stabilit data alegerilor. În al treilea rând, deţinând puterea cu câteva luni mai mult (dat fiind fixarea datei alegerilor în februarie 2019) puterea îşi poate consolida suplimentar poziţiile administrative, financiare, mediatice şi umane, deşi acestea şi aşa sunt destul de consolidate.

Opoziţia pro-europeană, în general e dezavantajată de fixarea datei alegerilor pentru 24 februarie 2019. Or, cu cât mai departe sunt alegerile, cu atât mai puţine şanse are opoziţia pro-europeană de a intra în campania electorală pe valul protestelor. La moment, protestele sunt cea mai eficientă formă de luptă politică a opoziţiei pro-europene, deoarece îi permit acesteia să-şi consolideze electoratul, să-şi consolideze propriile rânduri şi să fie vizibilă pe arena politică. E prea puţin probabil că opoziţia va reuşi să organizeze proteste de amploare permanente timp de şapte luni cât au mai rămas până la alegeri.

De asemenea, opoziţia pro-europeană e dezavantajată şi din alt punct de vedere – cu cât mai departe sunt alegerile, cu atât cresc riscurile ce ameninţă unitatea sa. Nu e un secret că partidele de dreapta pro-europene sunt ţinute împreună în special de perspectiva alegerilor. Dacă acestea ar fi avut loc în această toamnă, cu siguranţă opoziţia pro-europeană ar fi reuşit să ajungă consolidată în campania electorală, dar nimeni nu garantează că timp de şapte luni disensiunile între aceste formaţiuni nu vor ieşi din nou în prim plan.

E dezavantajată opoziţia pro-europeană şi de condiţiile dificile în care va trebui să-şi desfăşoare campania pe timp de iarnă. Iar la capitolul avantaje ar fi doar faptul că şi imaginea guvernării va avea de suferit pe timp de iarnă, mai ales că, pe lângă facturile mari, puterea va fi şi sub presiunea relaţiilor tot mai dificile cu partenerii externi, care au sistat finanţarea RM şi acest lucru ar putea să-l resimtă oamenii.

Cea mai bună pare situaţia socialiştilor. Fiind cel mai popular partid din Moldova şi creditat cu şanse reale la preluarea puterii, PSRM ar putea avea de câştigat dublu de pe urma situaţiei create. Astfel devin mai mari şansele ca antirating-ul puterii în condiţii de iarnă să crească şi mai mult, ceea ce facilitează misiunea electorală a PSRM. Mai ales că asupra puterii încep să planeze suspiciuni serioase că „se ţine cu dinţii” de fiecare zi de guvernare, ceea ce e o dovadă că nu e sigură deloc pe şansele sale electorale. Acesta e un mesaj puternic pentru electorat, în general, şi pentru electoratul PSRM, în special. Pe de altă parte, scad şansele opoziţiei pro-europene de a fi acea alternativă viabilă guvernării actuale, concomitent crescând şansele PSRM de a fi perceput de mai mulţi alegători în postura respectivă. Mai există şi al treilea moment important – fixarea datei alegerilor parlamentare atât de târziu, înseamnă automat şi prelungirea perioadei de contrapunere acută între guvernare şi opoziţia pro-europeană, iar aceasta e echivalent cu distrugerea practic a oricărei posibilităţi ca aceste formaţiuni să formeze o coaliţie de guvernare pro-europeană comună. Astfel, socialiştii obţin siguranţa că nu se va crea o coaliţie care i-ar lăsa în afara puterii, dar şi că, într-o formă sau alta, numaidecât vor ajunge la guvernare – fie de sine stătător, fie împreună cu cineva.

Iată cam aşa stau lucrurile cu avantajele şi dezavantajele de pe urma fixării datele alegerilor parlamentare pentru 24 februarie 2019.