Produsul Intern Brut al Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 1,1% în trimestrul II 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 82,3 miliarde lei. Raportat la trimestrul anterior (ianuarie – martie 2025), PIB-ul a avansat cu 1,6%, confirmând semnale de relansare economică, după creșterea de 1,4% consemnată în primul trimestru al acestui an față de trimestrul IV al anului trecut. Datele Biroului Național de Statistică arată că, deși economia se confruntă cu provocări, tendințele structurale se schimbă: apar noi motoare de creștere care atenuează efectele sectoarelor aflate în scădere.
Construcțiile au fost unul dintre pilonii principali ai acestei evoluții, cu un avans de peste 7%. Cea mai puternică dinamică s-a înregistrat în construcțiile rezidențiale, investițiile crescând cu 34%, pe fondul cererii pentru locuințe. Totodată, construcțiile de clădiri nerezidențiale au avansat cu 15%, evoluție susținută de politicile statului privind încurajarea reinvestirii profiturilor companiilor locale, dar și de implementarea Programului investițional 373 și mecanismului de ajutor de stat.
Sectorul energetic a avut, la rândul său, o contribuție spectaculoasă: producția și furnizarea de energie electrică, termică și gaze au crescut cu 20%, confirmând importanța investițiilor în infrastructura critică. Industria prelucrătoare și comerțul și-au revenit, iar sectorul IT și comunicații a continuat să crească, cu o pondere de 7,2% la formarea PIB, consolidându-și rolul în economie.
Un semnal clar al schimbării structurale a economiei este evoluția serviciilor. În trimestrul II, exporturile de servicii au crescut cu aproape 10%, ajungând să reprezinte 16,9% din PIB și contribuind cu 1,6 puncte procentuale la creșterea economică. Practic, exporturile de servicii au depășit cu peste 26% valoarea exporturilor de bunuri și au ajuns să constituie 55,8% din totalul exporturilor de bunuri și servicii. Această tendință arată o transformare profundă a economiei Republicii Moldova, care se repoziționează pe piețele externe prin servicii cu valoare adăugată mai mare, precum IT și comunicații.
Agricultura a înregistrat o scădere de peste 4%, pe fundalul înghețurilor de primăvară. Transporturile și administrația publică au înregistrat și ele diminuări, temperând dinamica generală.
Activitatea investițională se menține pe un trend crescător: formarea brută de capital fix s-a majorat cu 26% în trimestrul II. Datele atestă creșteri la toate tipurile de investiții: în clădiri și construcții speciale (+24%), mașini și utilaje (+26%) și alte tipuri de investiții (+86%).
Cu o pondere de circa 80% în PIB, consumul populației a sporit cu 2,2%, în special din contul consumului de bunuri. Acest fapt confirmă majorarea veniturilor populației atât din contul veniturilor salariale (salariile s-au majorat cu aproape 2% în termeni reali), precum și resurselor creditare, creditele de consum avansând cu circa 30% în trimestrul II.
Potrivit prognozei revizuite a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, pentru anul 2025 se estimează o creștere economică de 1,3%, față de 2% cât se anticipa anterior. Ajustarea se explică prin deficitul comercial accentuat, cauzat de scăderea exporturilor de bunuri și de creșterea peste așteptări a importurilor, în special a celor de produse energetice.
Pe termen mediu, MDED, în colaborare cu experți macroeconomici, propune trei scenarii de evoluție economică:
- Scenariul de bază: creștere lentă, în jurul potențialului actual, cu un ritm anual între 1,5% și 2,0%, în condițiile unor reforme graduale și ale unui context internațional stabil.
- Scenariul moderat: implementarea parțială a reformelor și proiectelor investiționale din Planul de Creștere al UE ar putea conduce la o accelerare treptată, cu o rată de creștere estimată la 3,6% în anul 2028.
- Scenariul optimist: implementarea completă a Planului de Creștere al UE ar putea majora PIB-ul cu până la 4,3% în 2028.

Aceste perspective pozitive rămân însă vulnerabile în fața unor riscuri precum escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o eventuală recesiune în economiile principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, noi șocuri energetice și condițiile climatice nefavorabile. Evoluția acestor factori va juca un rol esențial în conturarea traiectoriei economice a țării în următorii ani.
Mai multe detalii, găsiți în Nota cu privire la prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2026-2028 .